„Ne mobilizam în fața Sorbonei ca să împiedicăm «Occidentul» să intre”

Michel CARASSOU
Publicat în Dilema Veche nr. 745 din 31 mai - 6 iunie 2018
„Ne mobilizam în fața Sorbonei ca să împiedicăm «Occidentul» să intre” jpeg

Fondator al editurii franceze Non Lieu, în 2005, cu numeroase titluri de literatură română tradusă în franceză, în ultimii ani, specialist al mișcării Dada și al filozofiei existențialiste, Michel Carassou avea 23 de ani în mai ’68. O jumătate de secol mai tîrziu, revoluția la care a luat parte ca student la Sorbona e cîntărită fără nostalgie, în eșecuri și reușite pe care le identifică lucid în societatea de azi, de pe pozițiile unui intelectual dezamăgit. Dar un dezamăgit fidel, pînă la capăt de stînga.

Unde erați aum 50 de ani? Cum ați trăit revoltele din mai ’68?

Eram student la Sorbona, pregăteam o licență în istorie. Eram de puțină vreme la Paris, primii ani de facultate i-am urmat la Nantes. Acolo am început „să mă politizez”. Făceam parte din UNEF, sindicatul studenților, un grup care se situa la stînga Partidului Comunist (PC). Eram foarte critici față de PC, care ni se părea că se îmburghezise, nu mai reprezenta clasa muncitoare. La Paris, m-am regăsit într-un mediu și mai politizat, cu grupuri de stînga care se băteau între ele, în planul ideilor, și care se băteau la propriu, în special cu grupul Occident. Era un grup de extremă dreptă destul de violent, care își recruta membrii de la Universitatea Assas, Facultatea de Drept. Trupe de șoc, înarmate cu bîte; veneau la Sorbona și noi îi împiedicam să intre.

În planul ideilor, pentru ce manifestați ?

Pe termen lung, ceea ce voiam era o revoluție, o societate egalitară, idealul comunist. Pe termen scurt, eram foarte implicați – și aici eu am fost un militant activ – în cauza Vietnamului. Momentele fierbinți, primele manifestații dure din ’67-’68, cînd au avut loc confruntări cu poliția, au fost pentru cauza Vietnamului. Noi ceream sfîrșitul războiului, dar de partea vietnamezilor. Reproșam poziția retrogradă a PC, voiam victoria, dar împotriva americanilor. În alte zile, ne mobilizam în fața Sorbonei ca să împiedicăm Occidentul să intre.

Sînteți un specialist al mișcării Dada, al avangardei. Mai ’68 s-a inspirat din spiritul destructiv al lui Dada ?

Exista o voință de a distruge vechea lume, societatea burgheză, inegalitară, egoistă, închistată. Cinci-șase ani mai tîrziu, am ajuns într-un grup care se revendica de la avangardă, am făcut apropierea abia atunci. În mai ’68, nu Dada reprezenta ceva pentru mine, ci marxismul. Nu acel Marx pe care îl devitaliza Partidul Comunist, ci Marx practicat în China și Cuba, sau în Franța, de către Louis Althusser, maestrul gîndirii lui Mai ’68.

Care e reușita incotestabilă a mișcării Mai ’68?

Generația ’68 n-a ajuns cu adevărat la putere, generalul De Gaulle a rămas la putere, a demisionat apoi, dar n-a fost o revoluție politică. A fost o revoluție în moravuri, privitoare la libertatea de expresie, la condiția femeii și a minorităților sexuale. Azi e foarte vie mișcarea #metoo, dar pentru valori individuale. E marea diferență față de Mai ’68, cînd exista sentimentul că societatea se putea transforma grație unor valori colective. Azi e o repliere către valori individuale sau familiale. Homosexualitatea, de exemplu, era percepută ca ceva subversiv. Azi, homosexualii vor să se topească în tiparul social, unde acestea sînt valorile: individul și familia. Mai ’68 a fost un accelerator. Mișcarea feministă a avut și alte oportunități de accelerare, Primul Război Mondial, cînd femeile au luat locul bărbaților în fabrici. În istorie există astfel de momente cînd vedem că lucrurile se cristalizează.

Cel mai mare eșec al lui Mai ’68?

Sfîrșitul iluziei că am putea face o societate egalitară. În anii de liceu, tema cea mai importantă era civilizația timpului liber. Plecam de la sociologi precum Jean Fourastié sau Pierre Bourdieu, pentru a crede că evoluția tehnicii va însemna mai puțină muncă. Oamenii vor munci 10 sau 15 ore pe săptămînă, restul va fi timp liber, iar munca era împărțită în mod egal. Am ajuns la altceva, cei care au de muncă, și muncesc din ce în ce mai mult, și cei care n-au deloc de muncă. Acest ideal al timpului liber, cu locuri de muncă împărțite egal, s-a dus pe apa sîmbetei. O utopie, dar utopiile nu se nasc pentru a se realiza complet, ci pentru a lansa lucrurile.

Cum vă gîndiți azi – după bulversările istoriei, în special în Europa de Est – la marxistul care erați în 1968 ?

Rămîne o teorie economică importantă, pentru a înțelege societatea. Dar aplicarea acestei teorii s-a transformat în caricatura ei. S-a ajuns la societăți închise, autoritare, opusul idealului de la început. E un eșec grav, pentru că azi sînt compromise multe posibilități de emancipare. Sînt grupuri de stînga sau de extremă stînga, în Franța sau în lume, dar nu mai au busolă. După război, comunismul iradia în Franța, clasa muncitoare avea mari speranțe. În periferii, în mai ’68 erau mișcări comuniste, oamenii se mobilizau în jurul Partidului Comunist, periferiile o duceau bine. Azi e o catastrofă!

E un clișeu faptul că imaginea Franței e cea a unei societăți de stînga ?

E un ideal. Franța drepturilor omului e o imagine puternică: o Franță primitoare pentru cei care cer azil, dar realitatea nu mai e chiar asta. Clasele populare, care nu mai au busola comunismului, s-au îndreptat către partidele de extremă dreaptă.

Dar idealul literaturii? Ne mai face literatura să visăm?

Benjamin Fondane are o poezie irigată de o gîndire filozofică existențialistă, care e înainte de toate recunoașterea absurdității lumii. Șestov, Fondane, Cioran ne învață să trăim cu această constatare și să construim ceva plecînd de la absurditatea lumii. Visarea e acum în jocurile video și în rețelele sociale. Literatura e o acțiune de rezistență. Ceea ce spuneau Șestov și Fondane: filozofia noastră e pentru omul singular. Cel care a traversat o criză și începe să reflecteze la ea.

Interviu realizat de Cristina HERMEZIU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Washington jpg
Trump vrea să preia controlul asupra Washingtonului. Capitala americană, sub „evaluare” prezidențială. Nici New York nu poate sta liniștit
Donald Trump amenință cu o intervenție federală directă în conducerea orașului Washington, D.C., invocând probleme de criminalitate.
thailanda piata preturi jpg
Destinații asiatice unde mâncarea este mai ieftină decât în Europa și nu există taxe pe casă
Locurile din Asia pe care le poți vizita și sejururile exotice organizate de agențiile de turism sunt deja foarte cunoscute, însă puțini sunt cei care au luat „pulsul” vieții de zi cu zi în țări precum Thailanda sau Vietnam. Un cunoscut analist a explicat pentru „Adevărul” care sunt cheltuielile.
Unghii degete picioare Foto Feet First Clinic dms
Unghiile încarnate: cum scapi rapid de durere, roșeață și infecții – sfaturi de la experți pentru picioare sănătoase
Află cauzele, prevenția și tratamentul unghiilor încarnate. Sfaturi de la specialiști pentru a evita durerea, inflamația și infecțiile.
ceai verde   arta ceaiului   foto pixabay appledeng jpg
Ceaiul care ajută la reducerea colesterolului. Specialiștii îl consideră o minune
Persoanele care se confruntă cu un nivel crescut al colesterolului trebuie să adopte schimbări importante în alimentație, avertizează specialiștii. Printre recomandările frecvente se numără creșterea aportului de fibre, reducerea consumului de grăsimi saturate și limitarea zahărului adăugat.
muma lui stefan cel mare jpg
Cum s-a hotărât Ștefan cel Mare să se închine turcilor. Momentul bizar când Ștefan a „murit” și a „înviat”
Unul dintre cele mai bizare episoade din istoria medievală a românilor a avut loc în timpul bătăliei de la Șcheia din 1486, ultima luptă a lui Ștefan ce Mare cu turcii. Voievodul a fost declarat mort după ce a fost doborât cu cal cu tot, dar în mai puțin de trei ore revenea în fruntea oștenilor.
catastrofa de la certej foto arhivele nationale
Dezastrele care au lovit România epocii Ceaușescu. Cum au ajuns mii de români victime ale catastrofelor neprevăzute
Ultimele două decenii de comunism au fost un adevărat blestem pentru România și din cauza dezastrelor abătute peste țară. Inundațiile din anii ‘70 au adus pagube uriașe economiei, cutremurul din 1977 a făcut peste 1.500 de victime, iar accidentele miniere s-au soldat cu sute de morți.
padure jpg
Animalul pe care îl poți confunda foarte ușor cu o crenguță ruptă. Miracolul naturii care a uimit o lume întreagă
Unele molii sunt atât de bine camuflate încât pot fi ușor confundate cu simple crenguțe sau bețe uscate. Iată despre ce specie este vorba.
plaja Bali  jpg
O turistă româncă povestește vacanța de coșmar din Bali: „Totul este de un fake ordinar”
O turistă româncă a decis să-și scurteze vacanța în Bali cu două săptămâni, dezamăgită de mizerie, lipsa de infrastructură și realitatea complet diferită de imaginea promovată pe rețelele sociale și în campaniile de marketing turistic.
artist 3480274 1280 jpg
Festivalurile verii, între distracție și pericol. Avertismentul psihologilor despre consumul de droguri
Mii de tineri se pregătesc pentru festivalurile verii. Dar vorbim doar despre muzică, distracție și socializare? Îngrijorările părinților legate de consumul de droguri în astfel de contexte devin tot mai justificate, atrage atenția psihologul Mihai Copăceanu.