- argument -

De ce tocmai pîinea? E evident că răspunsuri se pot da nenumărate, de la cele simbolice, la unele strict utilitare. Nu degeaba este ea a „noastră cea de toate zilele“, în toate felurile.

Să luăm posibilele răspunsuri într-o oarecare ordine. Mai întîi, s-a schimbat, în ultimul timp, percepţia pîinii ca aliment. Pînă nu de mult, mai la orice masă, pîinea albă era nelipsită de lîngă farfurie: fie ea de ciorbă sau de felul doi. Ba chiar, precum în cazul bunicului meu, nici la desert nu era exclusă: el o mînca şi cu măr. Prima generaţie încălţată, venită de la ţară în mediul urban, înlocuise mămăliga cu pîinea, în general albă. Aproape nimic nu putea fi conceput că ar merge fără pîine. La cuptoarele „de aur“ de pe vremea lui Ceauşescu era coadă mereu. Oamenii care plecau de acolo rupeau ori chiar muşcau, mai de fiecare dată, din pîinile rumenite pe care le cumpărau.

Acum, puţină lume mai mănîncă multă pîine, în special albă. S-a aflat, pe diverse căi, că face rău. Ori oamenii nu prea mai mănîncă pîine deloc, ori le aleg pe cele de graham, de secară, sau chiar neagră, în ciuda poveştilor „cu cioara vopsită“…

Nu mai e suficient nici atît. Nu mai contează aşa de mult sortimentul de pîine, ci felul în care aceasta e făcută. Pîinea industrială nu mai e iubită: oamenii vor pîine făcută în casă sau în mici stabilimente, eventual fără drojdie, cu maia naturală, cu efort, timp şi dedicaţie. O întoarcere la modul în care bunicii noştri îşi coceau propria pîine în gospodării.

O astfel de pîine, în care ştii ce pui şi pentru care alegi singur, cu grijă, ingredientele, nu mai este exclusă din alimentaţie. Ea tinde – dacă nu să recîştige rolul pe care l-a avut cîndva – măcar să dobîndească unul nou: cel de... aliment posibil în sine.

Dar pîinea, se ştie, a fost şi este mai mult decît un simplu aliment. Semnificaţiile ei etnografice şi religioase, analogia cu trupul Mîntuitorului sînt cunoscute şi nu pot fi ignorate. De aceea, multe articole din prezentul Dosar le-au discutat şi au comentat. Semnificaţiile ritualice şi transcendentale o vor salva mereu de la a fi un simplu ingredient ce poate fi tăiat, cu uşurinţă, de pe o listă de alimente cu puţine calorii. 

Mulţumesc Danei Călinescu pentru ideea temei.

Ilustraţie realizată de Ion BARBU