În loc de „Bună ziua“, la primul curs de hidrogeologie, profesorul Zamfirescu ne-a luat prin surprindere cu o stranie întrebare: „Știți de ce-și plantează țăranii cîte un nuc pe lîngă casă?“. Ar fi trebuit să fiu mai pregătit să reacționez, eram deja în anul al patrulea de facultate, dar am rămas mască, la fel ca toți ceilalți. Cîteva clipe nu s-a mai auzit nici musca în sală.
Profesorul se aștepta la reacția asta, așa încît tot el ne-a lămurit: „Nucul are nevoie de multă apă ca să crească, și rădăcinile lui sînt foarte adînci, iar în dreptul său apa freatică coboară sub nivelul din jur“ – iar aici s-a întors cu spatele la noi și a desenat pe tablă cu creta o linie orizontală, care apoi cobora, după care urca la loc și continua orizontal. Arăta ca o groapă. Și a continuat: „De asta casele cu nuci alături nu au probleme cu igrasia. Țăranii au constatat lucrul ăsta empiric, din experiență. Au observat că cei cu nuc aveau case uscate la temelie și fără igrasie, iar cei fără nuc aveau umezeală și igrasie pe pereți. Fără să știe de nivelul freatic și de alte teorii, și-au plantat atunci pur și simplu cîte un nuc pe lîngă casă și au scăpat de igrasie“.
Abia după ce ne-a cucerit pe toți în felul ăsta, profesorul și-a început cu adevărat cursul, explicîndu-ne ce și cum despre hidrogeologie, materia lui, vorbind firește prima dată despre nivelul freatic, gradientul hidraulic și altele asemenea.
Simpaticul profesor Zamfirescu, cu carură de rugbist și voce de stentor, nu mai e. Dar amintirea cursurilor sale mi a rămas, împreună cu convingerea că mediul natural interacționează într-un mod complex cu cel construit, ca și faptul că la nivel popular există o cunoaștere empirică, nu mai puțin profundă, chiar dacă nu e rațională, deductivă, teoretică. Și mi-a mai rămas în amintire și imaginea Trabantului său combi, pe care-l iubea și de care nu s-a despărțit multă vreme. Se ducea cu el la pescuit, era numai bun pentru undițele lui lungi, deși nu știu cum reușea el, care era atît de masiv, să se strecoare la volanul unei mașini atît de micuțe.
Alexandru-Radu Săvulescu este de formație geofizician.
