Parada modei pe trotuarele Parisului

Publicat în Dilema Veche nr. 313 din 11-17 februarie 2010
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Haina îl face pe om... liber. Un tricou cu o astfel de inscripţie e cît se poate de... parizian.

În metrou, linia 6, spre Charles-de-Gaulle Etoile. O puştoaică poartă cizme cu botul ros, blugi, peste care fusta plisată în dunguliţe maro şi muştar pare uitată din altă zi, altă călătorie; un sacou gri şi o bască trasă realmente peste ochi încheie ţinuta fals neglijentă. Nici o piesă nu are în sine personalitate, luate separat sînt o ratare vizuală. Ansamblul e însă şic, leger, parizian.

În metrou, linia 3, spre Courbevoie: pantof suplu, nuanţă rară – siena arsă. Aceeaşi ca şi pardesiul clasic, impecabil, deasupra genunchiului. Bărbatul elegant e nerăbdător, metroul merge prea încet, ceasul – prea repede. Coboară la staţia Malesherbes şi pantofii (pe ei îi vezi de fapt, şi nu pardesiul de aceeaşi culoare) îl fac să zboare realmente pînă la Sala Cortot. Ţinută de concert sau de orice alt rendez-vous. Oricum Parisul e un spectacol.

În metrou, linia 8, staţia Opera. O botină e galbenă, cealaltă maro. Pe ştaif, la spate, pe papucul maro e prinsă o bulină galbenă, iar pe papucul galben e lipită o bulină maro. Semnul distinctiv că sînt frate şi soră, iar tînăra purtătoare – o fiinţă raţională şi dezinvoltă, în egală măsură.

În metrou, linia 7, spre Courneuve. Aproape că nu le vezi ochii de sub streaşina glugilor, niciodată singuri, măcar cîte doi, îmbrăcaţi identic, tineri de pe care blugii par să cadă şi de fapt nu cad niciodată, cu mîinile în buzunarele bluzoanelor şi fruntea în buzunarul cagulei.

Pe trotuarele Parisului (metroul e un trotuar curgător) vîrsta pare mai puţin vizibilă în haine, aşa cum cochetăria nu e neapărat de gen feminin. Dresurile verzi se poartă foarte bine la 14 sau la 50 de ani, iar eşarfa ecarlat se cuibăreşte cu superbie la gîtul bărbaţilor. Altfel, nici o iluzie, haina e, şi la Paris, paşaport către un club, o clasă socială, un grup etnic. Pentru unii ţinuta vestimentară e chiar un cod de bare menit să preţuiască, în euro, fiinţa umană. E o etichetă care poate indica larg, la vedere, gustul estetic, originea, orientarea sexuală, convingerile religioase. Dar pentru că toate acestea coexistă, la Paris, aproape pe un acelaşi trotuar, haina îl face pe om... liber. Să-şi caute identitatea, să o ascundă, să se joace cu ea, să şi-o asume, să o multiplice, să o structureze, s-o afişeze, s-o ignore. Afacere privată şi publică în acelaşi timp. Afacere politică, în lumea complexă în care trăim.

De un an de zile, politicienii Franţei dezbat şi se întreabă dacă ar trebui să interzică burqa (voalul care acoperă integral faţa femeilor) în serviciul şi transportul public, în numele „laicităţii, al demnităţii femeii“, pentru a preveni „derivele sectare“ şi din motive de „siguranţă publică“. O lege stigmatizantă, vociferează unii, exemplară, răspund alţii. Consensul nu va fi uşor de găsit.

În aşteptare, parada modei pe trotuarele Parisului nu mai poate fi un spectacol cotidian inocent, senin.


Cristina Hermeziu este jurnalistă şi trăieşte la Paris. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucraina, „un stat mafiot și corupt care ne-a păcălit pe toți”. Un fost consilier al lui Boris Johnson se dezlănțuie
Fostul membru al Guvernului britanic Dominic Cummings a criticat joi sprijinul acordat de Occident Ucrainei, relatează Politico.
image
De ce doi ofițeri ruși nu l-au salutat pe Putin la parada de Ziua Victoriei VIDEO
Doi ofițeri militari ruși nu l-au salutat joi pe președintele rus Vladimir Putin în timpul paradei anuale pentru Ziua Victoriei, o sărbătoare anuală care marchează înfrângerea sovietică în fața Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.
image
Pelerinaj la bisericuța care se deschide o dată pe an. „Apa din fântâna de la Smeeni a vindecat și orbi“ VIDEO
În fiecare an, de Izvorul Tămăduirii, în vinerea din Săptămâna Luminată, credincioşii se strâng la locurile cu apă vindecătoare. În Bărăganul din Buzău, acest loc, considerat sfânt, este în comuna Smeeni.

HIstoria.ro

image
Sfârșitul cumplit al savantului Emil Racoviță
După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Emil Racoviță s-a mutat înapoi la Cluj, găsind nealterate Institutul de Speologie și bogatele sale colecții.
image
Cum au văzut otomanii asediul Constantinopolului?
La inițiativa premierului turc Erdogan, la Istanbul a fost inaugurat, la 31 ianuarie 2009, Panorama 1453, un muzeu centru consacrat cuceririi Constantinopolului de către Mehmet al II-lea în 29 mai 1453.
image
Noi minciuni de la Moscova: „Motivul foametei din anii 1946-1947, din Republica Moldova, este România”
Purtătorul de cuvânt al MID-ului al Kremlinului, Maria Zaharova, a mai debitat o minciună sinistră. De data asta, oficialul rus a criticat Chișinăul pentru comemorarea victimelor foametei organizate de regimul sovietic în anii 1946-47 în Basarabia, declarând că motivul lipsei de produse alimentare a