Pieţarii învaţă greu lecţia europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 173 din 2 Iun 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ţăranul român, comerciant de Bucureşti, nu a depăşit încă prima reacţie la noile reglementări pe care Uniunea Europeană i le impune: aceea de furie şi revoltă. Totuşi, pe nesimţite, începe să îşi calce pe orgoliul meseriei lăsate din neam în neam, aproape fără să-şi dea seama: înţelege că trebuie să supravieţuiască şi, fie urmează cursuri pentru atestatul de producător, fie cumpără seminţe străine - că scoate legume mai arătoase decît ale noastre, grabnic plăcute la client -, fie se asociază c-un socru ori un văr. Noutăţile restrictive se prăvălesc însă cel mai abrupt pe creştetul celor bătrîni. Ei nu mai au energia juneţii, să înceapă o cu totul altă viaţă, într-o ţară devenită peste noapte europeană. "Tot cum ştim noi o să facem! Ce, ne controlează cineva?" Dumitru Victoriţa din Băleni Sârbi are duminică examen la Uniunea Europeană. O cucoană fandosită şi cam rigidă o s-o întrebe pe Victoriţa la cîţi centimetri se plantează legumele unele de altele, care sînt substanţele care se introduc în dispozitivele de irigaţie, cum se aşază foliile pe solar... Femeia cultivă legume în satul ei de cînd se ştie, dar ca să poată continua să le comercializeze în Piaţa Obor, frecventează cursuri de legumicultor. De altfel, majoritatea consătenilor merg în fiecare joi la şcoala din sat şi iau notiţe. "Vine un specialist de la Ministerul Agriculturii şi ne predă... Ne ducem, ce să facem, că altfel ne pierdem meseria de-o viaţă" - spune Victoriţa aranjînd nişte legături cu salată. Se pregăteşte să le ude cu o sticlă, să le reîmprospăteze, dar izbucneşte dintr-odată: "Eu n-o să ud niciodată cu irigatoru’ lor şi nici nu-mi hrănesc legumele cu substanţele alea toxice. Noi sîntem învăţaţi cu bălegaru’, doamnă!". Femeia spune că merge la cursuri doar pentru că are nevoie de certificatul de producător. În rest, va lucra tot cum a fost învăţată: "Tot cum ştim noi o să facem! Ce, ne controlează cineva?". "Am ridicat-o la standarde, am făcut împrumut de 400 de milioane" La o tarabă mai la vale, o doamnă tînără şi inelată vinde roşii, castraveţi şi ardei. Este din Gruiu, Snagov, şi împreună cu soţul ei are cea mai întinsă seră din localitate, de peste 2000 de metri pătraţi. "Am ridicat-o la standarde europene, şi pentru aceste îmbunătăţiri am făcut împrumut în bancă de 400 de milioane." Tinerii întreprinzători au pus tot ce cere UE pentru un producător cu solar: folie tratată, ierbicid, instalaţie de picurare, seminţe... Ar fi vrut o subvenţie, ceva, că aşa au auzit, că s-ar da. "Nu ne-au dat nimic de la Primărie. Oricum, subvenţiile astea se dau pe pile, aşa că..." Femeia recunoaşte că legumele crescute după noile reglementări sînt arătoase şi atrag clientul, numai că nu ştie dacă acest aspect este suficient ca ei să îşi recupereze banii pe care i-au investit. "Ne trebuie mulgătoare specială şi tanc de răcire a laptelui. Păi, de unde să dau eu banii ăştia?" În hala Pieţei Obor, tăcere la sectorul brînzeturi. Femeile poartă şorţuri albe, dar sînt negre de supărare. Dacă ar avea un oblon, l-ar trage în faţa oricui încearcă să intre în vorbă. O doamnă mai relaxată, venită tocmai din Baia Mare să-şi vîndă brînza în Obor, explică tensiunea colegelor: "Sînt supărate că de luna viitoare nu mai au voie să vîndă, şi ce fac ele cu atîta marfă?!". Femeile nu ştiu că autorităţile le-au prelungit pînă la 31 iulie, perioada pînă la care mai pot vinde direct produse de origine animală în afara localităţii de domiciliu şi a celor învecinate. De fapt, chiar dacă ar şti, ar fi la fel de nemulţumite. "Noi asta am făcut de ani de zile: am crescut animale din tată în fiu şi am trăit de pe urma lor. De-acum ce facem?" - spune alta. Încet-încet, femeile dau glas nemulţumirilor. "Am auzit că ne trebuie mulgătoare specială şi tanc de răcire a laptelui. Păi, de unde să dau eu banii ăştia? Gata, s-a terminat pentru mine!" "Eu am rămas cu putina plină, tot n-am terminat de vîndut cît aveam!" Dintre femeile venite în Obor din toată ţara, de ani de zile, nici una nu are de gînd să se asocieze sau să facă împrumut pentru noile ustensile europene. Pentru ele, acesta este începutul sfîrşitului. "Cu cine să te asociezi, în cine ai încredere în ziua de azi?" În Piaţa Sudului, la raionul de lactate şi brînzeturi, aceeaşi atmosferă apăsătoare printre comercianţi. Nea Adrian, coşcogeamite ciobanul de munte, vorbeşte nervos, cu capul în calupul de brînză. "Cică să te asociezi. Cu cine să te asociezi, în cine ai încredere în ziua de azi?" După o pauză de calmare, nea Adrian recunoaşte că a început deja tratativele cu socru-său. "Păi, cu rudele, doar nu cu vecinii", mormăie în barbă. Alte două femei spun că şi ele se pregătesc pentru împrumuturi la bancă. În subvenţiile UE nu prea cred, pentru că - spun ele - nu au primit nici subvenţia pe cap de animal, de ce ar primi-o pe asta? "Să zicem că noi ne-om mai descurca pînă la urmă, sîntem tinere, avem şi nişte bani deoparte. Dar ţăranul, ţăranul ăsta sărac cu o pensie de un milion jumate, el ce face? "

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.