Proiectul nostru documentează efectele dezindustrializării în România. „Post-Industrial Stories“ spune povestea comunităţilor din localităţile industriale ale României, prin studiu fotografic pe termen lung. Timp de patru ani, ne mutăm prin ţară, din oraş în oraş.  

În octombrie 2012 am început proiectul mutîndu-ne în Brad, un oraş minier din judeţul Hunedoara. Am locuit acolo opt luni, am făcut fotografii, am cunoscut oameni şi am încercat să înţelegem ce înseamnă să trăieşti într-un loc prins în postindustrialul românesc. Vrem să surprindem felul în care comunitatea caută să supravieţuiască schimbărilor mari prin care trece.

Urmează să ne mutăm la Petrila, unde vom locui un an. Minele Petrila, Paroşeni şi Uricani vor fi închise pînă în 2018. Aproximativ 3000 de oameni vor fi disponibilizaţi.  

Un astfel de proiect amplu, întins pe ani de zile, nu poate fi susţinut de un ziar sau o revistă; nici stilul nespectaculos, caracteristic fotografiei documentare, nu ar fi de interes pentru presa mainstream din România, aşa că am hotărît să pornim pe cont propriu. Este un proiect la care visăm de mult şi, după ce am găsit un job online care ne permite să fim mobili, am pornit la drum. Timp de aproape un an, am susţinut proiectul pe cont propriu, cu un entuziasm total iresponsabil: ne-am luat mîncare şi filme în rate. Fotografia e făcută cu pasiune, aşa că oamenii se aşteaptă să o primească pe gratis. În lipsa unei industrii fotografice în România, trebuie să găsim formule de a ne susţine proiectele. În anul ăsta, am învăţat că nu putem fi doar fotografi, trebuie să fim şi manageri de proiect cultural, PR-işti, sociologi şi un pic contabili, în tot acest timp avînd un job full-time care să plătească facturile, benzina şi filmele. Nu ne plîngem, sîntem bucuroşi că ne putem urma pasiunea şi că ne permitem să fim independenţi. Visăm la proiecte pe termen lung, la studii documentare aşa cum fac fotografii care ne plac, vrem să alocăm mai mulţi ani unui subiect, nu doar un weekend.  

De curînd, am primit o sponsorizare din partea Petrom, iar pe 1 octombrie am pornit într-o călătorie finanţată de Administraţia Fondului Cultural Naţional, un road trip fotografic. Timp de o lună, vom călători prin 26 de localităţi industriale din România, încercînd să rezumăm legătura dintre om şi mediul urban postcomunist, în contextul economic al dezindustrializării. Cunoaştem şi fotografiem foşti mineri şi muncitori, adolescenţi şi tinere familii, veterani de război, profesori, artişti locali şi participăm la activităţi ale comunităţii. Documentăm viaţa în aceste locuri, personalitatea fiecărei zone, precum şi peisajul industrial propriu-zis, dominant prin însemnătate şi statutul de punct de reper. Încercăm să înţelegem cum se manifestă depresia la nivelul comunităţii, sentimentul de nostalgie care se regăseşte în zonele industriale, şi cît de puternică este legătura dintre meseria pe care o are omul şi identitatea pe care ajunge să şi-o asume. Vrem să surprindem atmosfera din oraşul monoindustrial românesc şi încercăm să evităm stereotipurile vizuale asociate zonelor defavorizate.  

Ioana Cîrlig şi Marin Raica sînt fotojurnalişti. Cel mai recent proiect al lor de fotografie documentară este „Post-Industrial Stories“ (postindustrialstories.com).

© Foto: postindustrialstories.com