Rețeaua globală a tuturor lucrurilor și oamenilor

Cristina VOINEA
Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
Rețeaua globală a tuturor lucrurilor și oamenilor jpeg

Internetul Lucrurilor (the Internet of Things – IoT) este o viziune, actualizată deja, conform căreia Internetul se va întinde asupra lumii fizice, sfîrşind prin a integra, într-o mare reţea, fiecare obiect, lucru, animal sau om. Mai precis, Internetul Lucrurilor este următoarea fază în dezvoltarea Internetului. Dacă prima etapă a acestei tehnologii, cea semantică – a paginilor hypertext – a avut o rată globală de penetrare de 34,3% în 2012, IoT pare să prefigureze o mai bună acoperire şi integrare ale fiecărui aspect al vieţilor noastre, în mediul digital. Internetul Lucrurilor este un termen umbrelă pentru o nouă paradigmă a Internetului, una în care obiectele ori lucrurile inteligente comunică atît între ele, cît şi cu fiinţele umane, prin intermediul unei reţele. Deşi există o sumedenie de definiţii ale IoT, toate acestea au în comun o caracteristică: integrarea lumii fizice într-o lume virtual-digitală. Acest avans tehnologic deschide multe oportunităţi, atît la nivel economic şi social, cît şi la cel individual. Însă, pe măsură ce Internetul Lucrurilor se va extinde, provocările de natură morală şi socială vor fi din ce în ce mai mari.

Pericolul este ca, vrăjiţi de capacităţile Internetului Lucrurilor, să-l folosim fără a lua în consideraţie toate consecinţele pe care acesta l-ar putea avea asupra vieţilor noastre. Printre ariile afectate în mod direct de către IoT se află securitatea informaţională, sfera privată, autonomia, controlul asupra datelor personale, dar şi dizolvarea distincţiei public – privat, egalitatea, echitatea sau încrederea.

Etica aplicată ar trebui să se aplece cu preponderenţă asupra problemelor care vizează sfera privată şi caracterul său personal. Obiectele inteligente şi, implicit, întreg Internetul Lucrurilor acumulează cantităţi masive de date personale, cu simplul scop de a ne servi cît mai bine posibil. Bineînţeles, acest proces este unul discret, de fundal, şi, mai ales, greu accesibil utilizatorilor neexperimentaţi. Aceste date ar putea fi uşor instrumentalizate de către alte persoane sau companii, recontextualizate, folosite în scopuri comerciale, pierdute, furate ori scăpate de sub control. Toată această acumulare masivă, dar graduală, de date personale pe diverse device-uri, server-e ori în cloud-uri pune în pericol autonomia umană, siguranţa şi păstrarea unui loc propriu, neconectat la reţeaua globală. De asemenea, încrederea în acest tip de tehnologie este şi ea periclitată de conştientizarea numeroaselor riscuri inerente IoT.

Cercetătorii în etică aplicată vor avea mîinile pline, atunci cînd, fără măcar să observăm, Internetul Lucrurilor va îngloba întreaga realitate. Dacă utilizatorii IoT sînt ameninţaţi de maleabilitatea şi vulnerabilitatea unei reţele globale, se pare că, în ţările mai puţin dezvoltate, acolo unde tehnologia nu este principalul stîlp al dezvoltării economice, fractura digitală se va adînci, creînd astfel două emisfere tehnologice, a căror modalitate de a interacţiona cu tot ceea ce le înconjoară este radical diferită.

Cristina Voinea este editorul platformei ccea.ro şi studentă în anul I la masterul de Etică aplicată în societate, afaceri şi organizaţii, Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucureşti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.