Singur e cel mai sigur

Publicat în Dilema Veche nr. 571 din 22-28 ianuarie 2015
Singur e cel mai sigur jpeg

Nu e prima dată cînd facem un Dosar despre piaţa românească de artă şi despre artiştii independenţi. Am arătat şi cu alte ocazii cum lucrurile nu par să funcţioneze satisfăcător nici pentru artişti, nici pentru public, în condiţiile în care, în lipsa finanţărilor (la noi doar proiectele mamut primesc sprijinul cuvenit, fie că e vorba de Catedrala Mîntuirii Neamului, fie de Festivalul Internaţional „G. Enescu“), a infrastructurii, a viziunii din partea instituţiilor, artiştii sînt, dincolo de perioada de creativitate în sine, pe cont propriu.

S-au închis cinematografe şi biblioteci; dispar muzee; finanţările sînt puţine şi se dau întotdeauna cu scandal sau în regim de semitransparenţă (vezi CNC şi AFCN), ICR-ul… de fapt, nimeni nu prea mai ştie ce face ICR-ul după ce Guvernul Ponta – perfect  incompetent din punct de vedere cultural – l-a trecut, ca pe o pedeapsă politică, în subordinea Senatului; asociaţiile şi uniunile de creaţie nu acordă burse de creaţie sau rezidenţe (la ce bun o Uniune a Scriitorilor, spre exemplu, dacă nu e în stare să ofere o singură bursă de creaţie unui tînăr scriitor?); casele de înregistrări (A&A Records fiind o excepţie) nu se mai aventurează de mult să producă albume în afara genurilor muzicale comerciale; publicaţiile, atîtea cîte mai sînt, nu-şi permit să plătească fotografi, graficieni sau ilustratori; premiile se acordă în regim de circuit închis, şefii îşi premiază subordonaţii şi viceversa, sau se acordă după criteriile de gust ale aceloraşi jurii etc.

Aşa stînd lucrurile, fiecare creează şi se descurcă cum poate, cu resurse personale sau private, prin sistemul de crowdfunding, cu ajutorul mai mic sau mai mare al prietenilor, avînd însă la îndemînă cel mai eficient şi mai ieftin instrument de conexiune şi promovare dintre toate – Internetul, cel care stă la baza unui concept, în arte şi în activismul social, dar mai nou şi în politică şi în alte domenii, concept numit do-it-yourself (DIY).

Pînă la urmă, arta proliferează ca un virus, în orice mediu, din underground (depozite, subsoluri), pînă în online (YouTube, Facebook, Bandcamp, Soundcloud). Dosarul de faţă încearcă să analizeze şi să dezvăluie felul în care artiştii creează şi-şi răspîndesc singuri arta cu mijloace, pe canale şi în locuri neconvenţionale (de unde şi atributele: underground, experiment, alternativ, indie, punk), poate cu vizibilitate redusă, dar fără constrîngeri şi avînd controlul întregului proces. Pentru că, de cele mai multe ori, singur e cel mai sigur.

Pagina de autor a lui Marius Chivu aici.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.