Soluţii de cîrpeală, un viitor incert - şi-n rest, pensionarii

3 noiembrie 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Copil fiind, nu am înţeles foarte uşor ce înseamnă "pensionar". Ştiam ce este un inginer, un medic sau profesor, o ştiam pe educatoarea de la grădiniţă. Dar nu pricepeam nicicum unde lucrează şi cu ce se ocupă exact pensionarii. Cineva - nu mai ştiu cine - m-a lămurit scurt şi la obiect: "Să fii pensionar înseamnă să stai acasă şi să-ţi vină banii în plic". Atît de tentantă mi s-a părut această perspectivă încît, la întrebarea clasică a educatoarei "Ce vreţi să vă faceţi cînd veţi fi mari?", am răspuns, foarte sigură pe mine: "Pensionară...". În mintea mea, pensionarii erau persoane favorizate, de invidiat. Persoane care aveau nişte bani fără să facă nimic. Fără să meargă la serviciu. Cînd am devenit plătitoare de taxe şi impozite însă, imaginile din copilărie s-au distorsionat. Acum mă uit pe fluturaş, lună de lună, şi văd că banii mei se duc, în procente rotunjite sau cu virgulă, care încotro. Inclusiv la fondul de pensii. Adică mi se iau acum nişte bani pe care - optimist vorbind - i-aş putea încasa la pensie. Sună logic, sună decent, sună a idee care încearcă să evite problemele unei bătrîneţi pentru cei care au trăit viaţa fără gîndul de a agonisi, cum zice vorba din popor, bani albi pentru zile negre. Şi totuşi, sistemul este la limita lui - afectat de metode inadecvate de monitorizare, de un management deficitar şi de schimbări demografice: conform Mediafax, ponderea populaţiei cu vîrste de peste 65 de ani este estimată la 14,8% în 2010, faţă de 11,6% în 2000, pentru ca în 2050 să ajungă la 29,6%; numărul pensionarilor este deja mai mare decît cel al persoanelor cu contract permanent de muncă - România este singura ţară din UE care are mai mulţi pensionari decît angajaţi - şi se estimează că pînă în anul 2050 ţara noastră va avea 145 de pensionari la 100 de angajaţi; valoarea pensiilor este foarte mică - pensia medie netă a ajuns să reprezinte doar 33% din salariul mediu net, iar raportul continuă să scadă. Probleme de stat, soluţii private Una dintre soluţiile de criză se vrea a fi mărirea "semnificativă" a pensiilor în anul 2008 şi dublarea lor în următorii doi ani - soluţie imposibil de susţinut, din punctul de vedere al Fondului Monetar Internaţional, care avertizează că "sectorul pensiilor trebuie să beneficieze de o strategie coerentă de reformă, care să ţină cont de deteriorarea demografică şi de migraţie" (România liberă, 11 octombrie 2007). Pe de altă parte însă, José Pi

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.
image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.