Talentatul domn Boros

Publicat în Dilema Veche nr. 786 din 14-20 martie 2019
Talentatul domn Boros jpeg

Dacă în România există un muzician, inginer de sunet, regizor muzical, promotor de evenimente și jurnalist de origine maghiară care să se fi situat mereu în spațiul colaborărilor importante cu artiști din propria comunitate, dar și din afara ei, numele lui este Boros Zoltán.

Cînd, în 1978, Electrecord, unica și oficiala casă de discuri a Republicii Socialiste România, îi lansa formației Metropol Group primul LP, Égig érhetne az ének / Sunetul în zbor, cîntat integral în limba maghiară, el urma să devină unul dintre cele mai importante release-uri ale Epocii de Aur a rock-ului românesc. Un disc de blues rock pe care grupul din Oradea testa frugal sound-ul care îl va defini în următorii ani, hard rock-ul à la Deep Purple, ÉÉAÉ își va materializa parțialul succes prin lansarea, la un an distanță, a albumului Vouă (pe vinil) / Tot pe drum (pe casetă), care conținea trei, în cazul primului, respectiv șase piese, în al celui de-al doilea, de pe Sunetul în zbor, cîntate de această dată în limba română.

Poate n-ar fi inutil să amintesc faptul că un oarecare merit în aceste întîmplări i-ar putea aparține lui Boros Zoltán, cel care, cîndva la începutul anilor ’70, descoperea „într-o pivniță a Universității din Oradea“, cum singur rememora în emisiunea Remix a lui Doru Ionescu dedicată Metropolului, trupa fondată în 1968, de unde o extrăgea pentru a o duce într-un studio de înregistrări. Boros nu era chiar un nimeni la vremea aceea.

Născut în 1939 la Ginta, comuna Căpîlna, în județul Bihor, își începea studiile muzicale la Conservatorul din Iași în 1962, pentru a și le încheia la Conservatorul „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca, în anul 1967. Între 1969 și 1971 a condus orchestra Teatrului de Stat din Oradea, pentru ca în 1971 să facă pasul spre televiziune: Redacția emisiunilor în limba naționalităților conlocuitoare (1971-1984), Redacția muzicală din Radioteleviziunea Română (1984-1989), Redacția Maghiară a Televiziunii Române (1990-2002).

Cu un an înainte de apariția Sunetului în zbor, în 1977, aceeași casă de discuri edita un LP numit Zenés Karaván 1. Pe el se regăseau înregistrări făcute de Secția Maghiară a Radioteleviziunii Române – de altfel, titlul albumului îl împrumuta pe cel al unei emisiuni TV produse de respectiva secție – cu formații și interpreți de muzică pop, folk și rock aparținînd respectivei comunități. La trei ani distanță, label-ul de stat va repeta gestul, cu un al doilea volum, Zenés Karaván II. Dacă o mică parte din numele de pe aceste două compilații erau cunoscute, apărînd și pe alte release-uri Electrecord – Metropol, Acustic T74, de exemplu –, cele mai multe aveau rezonanță doar pentru comunitatea maghiară din România. Dar un nume, unul care se va dovedi important în „industria muzicală“ din România acelor vremuri, iese în față. Ați ghicit, același Boros Zoltán, conducător al unei formații de acompaniament, inginer de sunet și autor al textului care însoțea discul pe primul LP, supervizor al înregistrărilor și, din nou, semnatar al notei de pe a doua copertă pe discul secund.

Boros a scris muzică de teatru și film, jazz și pop, a condus orchestre de muzică ușoară esențiale, a avut două compoziții pe un alt LP Electrecord referențial pentru comunitatea maghiară din România, A Siculus ’72 – Táncdalfesztivál / Dalai, un disc cu înregistrări de la Festivalul de Muzică de Dans / Táncdal Fesztivál Siculus ’72 de la Odorheiul Secuiesc, eveniment interzis după trei ediții. „Actor“ esențial al scenei culturale maghiare din România anilor ’70, Boros Zoltán se mută la București în anii ’80, loc în care colaborează, ca lider al unei formații de acompaniament și compozitor, cu artiști ai scenei de muzică ușoară și de jazz, precum Aura Urziceanu, Mihaela Runceanu, Éva Kiss, Doina Limbășanu, Mirela Voiculescu-Fugaru, Carmen Mureșan, Gabriel Dorobanțu, Aurelian Temișan. În același deceniu îi apare și singurul LP de autor, Pași spre infinit, în cultissima Serie Jazz – gen muzical pe care nu l-a abandonat niciodată – a Electrecordului, unul dintre puținele discuri de fusion lansate în România acelor ani, alături de Panoramic Jazz Rock, Nodul gordian și Acordul fin, ale pianistului Marius Popp. 

Paul Breazu este jurnalist.

Foto: Hajdu Tamás

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.