⬆

Trump. Fenomenul

Publicat în Dilema Veche nr. 698 din 6-12 iulie 2017

Probabil că nici un alt preşedinte american nu a fost urmărit cu mai multă acribie ca Donald Trump: cu sau fără să şi-o dorească – dar, mai degrabă, fără –, apare zilnic pe prima pagină a marilor ziare internaţionale, la ştirile de la radio şi televiziune, în reţelele de socializare. Orice frază pe care o rosteşte, chiar şi neînsemnată, e analizată şi întoarsă pe toate părţile. Altfel decît ne-am aştepta din partea unui preşedinte, discursurile lui Donald Trump polarizează în loc să unească sau măcar să caute consensul.

„Fake news!“, acuză preşedintele ori de cîte ori jurnaliştii publică dezvăluiri despre planurile sale, despre mersul economiei sau despre relaţiile sale cu alţi şefi de stat. Această ştampilă cu care Trump expediază ştirile incomode a devenit, într-un fel, o marcă a preşedinţiei sale. Cum ar veni, presa ar fi de vină pentru toate contradicţiile, ezitările şi greşelile preşedintelui. De fapt, Trump pare mai degrabă un guru al informaţiei decît un om de stat. Postările sale pe Twitter furnizează combustibil preţios pentru toate canalele de ştiri. Cît despre noi, cei care le urmărim, ştim doar ce zice, nu şi ce face preşedintele.

S-a văzut deja că succesul în business poate fi transferat în politică. Întrebarea e dacă aceste competenţe în managementul afacerilor pot fi utilizate şi în administrarea treburilor statului. Pînă acum, rezultatele, oricît de mult s-ar lăuda preşedintele, sînt mai degrabă modeste. Economia americană bate pasul pe loc, mult promisele noi locuri de muncă nu au apărut încă, politica americană în Orientul Mijlociu e ezitantă şi riscantă, încă nu se conturează o adevărată „doctrină Trump“.

Departe de orice certitudini, miza acestui Dosar e să prezinte nu preşedintele, ci fenomenul Trump.

Ilustraţie de Ion BARBU

piese de schimb

„O vîscozitate, sau altceva analog”

Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.

Matei PLEŞU

piese de schimb

Grefe, transplant, înlocuiri de organe

Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.

piese de schimb

Despre viața eternă. Un creier în borcan

ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!

piese de schimb

Făpturi de unică folosință

Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.

piese de schimb

Poema centralei

Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.

Ana Maria SANDU

piese de schimb

Piese de schimb

Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.

piese de schimb

(Sub)ansambluri cognitive

Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.

centenar - eugen barbu

Cu ură și abjecție

Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.

Cosmin CIOTLOŞ

centenar - eugen barbu

Groapa, cazul și centenarul

Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.

Marius CHIVU

centenar - eugen barbu

Dilemele decadenței

Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.

centenar - eugen barbu

„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”

Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.

centenar - eugen barbu

Montaje despre un mare prozator

Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.

p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg

centenar - eugen barbu

Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit

Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.

centenar - eugen barbu

Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”

Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.

dalí

Dalí la București

Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.

Sever VOINESCU

dalí

„Bucureștiul reflectă perfect genul de om care a fost Dalí“ interviu cu Jasmine MERLI, curatorul expoziției „Universului lui Salvador Dalí“ deschisă la ARCUB

Însă, mai presus de orice, noi sperăm că vizita o să le facă pur și simplu plăcere.

Sever VOINESCU

dalí

Declarația de independență a imaginației și drepturile omului la propria sa nebunie

În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.

dalí

Gala

Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.

dalí

Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars

Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.

dalí

Viziunea suprarealistă a lumii

Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.

dalí

Dalí în România?

Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.

noile fanatisme

Mințile înfierbîntate

Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?

Stela GIURGEANU

noile fanatisme

Dragă Domnule Cioran,

Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!

noile fanatisme

„Rezistența acerbă a tuturor partidelor de a se popula cu membri educați: cea mai nocivă formă de fanatism românesc” interviu cu jurnalistul Cătălin PRISACARIU, cofondator Defapt.ro

Asta e o întrebare care are foarte multe variabile: locul, perioada, online, offline, vîrsta, educația și tot așa.

Adevarul.ro

Farmacia din grădină. Rolul legumelor în prevenirea unor boli foarte grave, explicat de un renumit cercetător român

Legumele și verdețurile din grădină au efect terapeutic, cu atât mai puternic cu cât ele sunt produse în sistem tradiţional. O spun specialiştii în horticultură care s-au convins, în urma unor studii, că organismul uman preia din roadele pământului o gamă largă de substanţe care ne menţin sănătatea

Motivul incredibil pentru care au fost terorizați niște români în Mexic. „I-au adus pe unii agitați, cu arme”

Mexic e o destinație exotică la care visează numeroși români, dar fără să știe riscurile la care se expun. În primul rând, de multe ori vameșii mexicani le interzic accesul și îi expulzează imediat ce coboară din avion. Când totuși le este permis să viziteze țara, au parte de surprize neplăcute

Eroarea celor care plâng după industria comunistă. Economist: „Avem una dintre cele mai complexe economii din lume”

Contrar nostalgicilor care plâng după baza industrială moștenită din comunism, România astăzi una dintre cele mai complexe economii din lume, susține economistul Radu Nechita, citând un studiu de la Harvard. El explică de ce industria comunistă era una falimentară

HIstoria.ro

A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?

Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.