Un centru incert

Publicat în Dilema Veche nr. 692 din 25-31 mai 2017
Un centru incert jpeg

Cine a citit cu atenție programul lui Emmanuel Macron va fi observat, cred, că pe lîngă o serie de propuneri inofensiv-generoase (bibliotecile să fie deschise seara și în week-end, interzicerea telefoanelor mobile în școlile primare și în colegii etc.), măsurile ce ar trebui să amorseze reforme de substanță sînt vagi: se preconizează încurajarea antreprenorilor, a investițiilor, întărirea protecției cetățenilor, moralizarea vieții publice ș.a.m.d. Presupusa orientare „liberală“ a lui Macron rămîne, cel puțin deocamdată, o etichetă fără acoperire. De altfel, ar fi fost sinucigaș din partea actualului președinte să se afișeze în campanie ca liberal: în Franța, liberalismul are o reputație foarte proastă iar François Fillon (înainte de povestea cu Penelope) era taxat de către mass-media – pe lîngă acuzațiile de „reacționar“, „conservator“ și alte asemenea drăgălășenii – drept „liberal“, cu variantele, încă și mai infamante, „neoliberal“ și „ultraliberal“ (despre acest ritual al diabolizării liberalismului, Mario Vargas Llosa a scris pagini memorabile). E drept, pe de altă parte, că programul lui Macron nu este nici unul de stînga (în afara, din nou, a unor generalități). Și atunci? Este legitim să vorbim despre centrismul lui Macron? Dar, în definitiv, ce înțelegem prin centrism? Nici dreapta, nici stînga, sau o (improbabilă) sinteză între ele? Cei care se declară în Franța centriști pretind că își propun o reconciliere între libertatea economică și libertatea socială, refuzînd totodată extremismele de orice fel. E foarte posibil ca votanții lui Macron să fi fost seduși de poziționarea lui moderată. Numai că nu trebuie să ne lăsăm înșelați de rezultatele de la turul al doilea. Voturile efective pro-Macron sînt cele din turul întîi, cînd extremele (Le Pen + Mélenchon + alți cîțiva candidați cu programe „revoluționare“ de inspirație comunistă) au avut cam jumătate dintre sufragii… Iar în turul al doilea, abținerile și voturile albe au fost tot atîtea avertismente fără echivoc. Și apoi, cine a reprezentat centrismul în Franța, pînă la intrarea în scenă a lui Macron? François Bayrou, un politician ajuns proverbial, prin eșecurile sale repetate, la alegerile prezidențiale și a cărui formațiune politică (Modem) nu s-a impus niciodată cu adevărat.

Dacă victoria lui Macron a fost o mare surpriză, cîștigarea alegerilor legislative de către formațiunea sa politică
(re)botezată La République en Marche ar fi un miracol. Macron a mizat cu siguranță, de la bun început, că va atrage politicieni de la dreapta, dar mai ales de la stînga eșichierului politic. În fond, la aceste alegeri se profila – după dezastruosul mandat al lui Hollande – un naufragiu al stîngii (scorul lui Hamon este elocvent în acest sens) iar Macron a salvat-o. El însuși este mai curînd un om de stînga, prin angajamentele sale anterioare și prin formație: se mîndrește că ar fi fost elevul filozofului marxist Etienne Balibar (deși Balibar nu-și amintește de prestațiile unui student cu numele Emmanuel Macron) și e apropiat de Jacques Attali, cel care a fost în intimitatea lui Mitterrand. La République en Marche a anunțat că va prezenta candidați în toate circumscripțiile electorale, dar pînă în acest moment marea majoritate a numelor nu ne spun mai nimic: știm doar că va fi respectată sacrosanta paritate bărbați-femei și că vor fi atrase persoane din societatea civilă, ceea ce este, desigur, lăudabil. Cum la legislativele din iunie se profila o victorie a dreptei, Macron a făcut o mișcare îndrăzneață, numindu-l prim-ministru pe Edouard Philippe, membru al partidului Les Républicains și om de încredere al lui Alain Juppé. Mișcarea nu este doar îndrăzneață, ci și perversă: republicanii se vor găsi, în campania pentru legislative, într-o postură inconfortabilă, ceea ce sporește – nesperat – șansele formațiunii En Marche (care și-a adăugat în titulatură și cuvîntul République, parcă pentru a pătrunde și mai insinuant pe teritoriul partidului Les Républicains).

Pentru filozoful Luc Ferry, victoria lui Macron este victoria a ceea ce s-a numit „jeunisme“, adică sacralizarea vîrstei tinere, care merge mînă în mînă cu pasiunea obsesivă pentru nou și cu idolatrizarea progresului. Epoca noastră – adaugă Ferry – valorizează schimbarea, considerată benefică prin ea însăși. Să ne amintim că, în urmă cu cinci ani, sloganul lui Hollande era „Le changement, c’est maintenant!“ („Schimbarea are loc acum !“) Macron a privilegiat ideea de reînnoire, ceea ce e cam același lucru. Fapt este că nu putem prevedea care vor fi următoarele sale mișcări. Ce se va întîmpla cînd Macron va lua primele măsuri liberale? Cum va reacționa stînga (și aripa stîngă din La République en Marche)? Ce vor face milioanele de votanți ai lui Marine Le Pen și Jean-Luc Mélenchon? Care va fi configurația parlamentului? Va face față noul președinte?

Cît privește depășirea clivajului dreapta-stînga, nu mă pot abține să nu citez un pasaj dintr-un scheci al marelui umorist Raymond Devos: „Mon pied droit est jaloux de mon pied gauche. Quand l’un avance, l’autre veut le dépasser. Et moi, comme un imbécile, JE MARCHE !“…

Alexandru Călinescu este critic și istoric literar. Profesor de literatură franceză la Facultatea de Litere a Universității din Iași.

Foto: M. Martin

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

acesti oameni au noroc la bani, foto shutterstock jpg
Cum au apărut banii și de ce a fost nevoie de ei. Povestea unei invenții care a schimbat lumea
Într-o lume în care cumpărăturile online, criptomonedele și cardurile contactless domină tranzacțiile zilnice, e ușor să uităm cât de revoluționară a fost apariția banilor în istoria omenirii. Dar de unde au pornit, de fapt, banii și ce nevoie aveau oamenii de ei?
Baterie Patriot FOTO profimedia  jpg
Culisele planurilor lui Trump privind trimiterea unor rachete Patriot în Ucraina
După ce s-a consultat timp de câteva zile cu consilieri și lideri europeni, președintele american Donald Trump s-a angajat să trimită imediat zece rachete Patriot Ucrainei, relatează Axios, citând surse.
dentist istock jpg
Românii renunță la dentist din cauza scumpirilor. Avem doar 35 de cabinete stomatologice de stat în toată țara
La jumătatea anului, domeniul stomatologic din România resimte tot mai acut presiunea instabilității socio-economice. Traiul mai scump al vieții și incertitudinea generată de majorarea taxelor determină românii să renunțe sau să amâne pe termen lung intervențiile complexe.
Gara Burdujeni7 jpg
Care este, de fapt, cea mai frumoasă gară din România. Este monument istoric și a fost orfelinat
În nord-estul țării, ascunsă în orașul Suceava, se află o adevărată bijuterie arhitecturală și istorică: Gara Suceava – Burdujeni.
Plasture inteligent care vindecă răni cu ajutorul luminii solare fără antibiotice Foto Cell com dms jpg
Plasturele care vindecă rănile cu ajutorul soarelui – fără antibiotice
Plasture inteligent activat de lumina soarelui, care reduce bacteriile fără antibiotice. Invenție spaniolă ce promite tratamente eficiente și sigure pentru răni, prevenind infecțiile prin terapie fotocatalitică.
Vedere aeriană asupra plajei Cala d’Hort din Ibiza FOTO Shutterstock
Nou trend în turism - plata cu criptomonede: „De ce să nu cheltuiți ceea ce tocmai ați minat?”
Numărul extrem de mare al deținătorilor de criptomonede la nivel mondial, estimat la peste 560 de milioane de persoane, au determinat operatorii din turism și companiile aeriene să accepte plata sejururilor sau a zborurilor în monede virtuale.
olga jpg
Ucraina a luat foc, după ce Putin a trimis Armata la Mondialele de scrimă: „Decorate cu medalii ale Kremlinului, zâmbind în zilele în care copiii noștri mor”
Sportul mondial stă pe un butoi cu pulbere, după ce sportivele ruse au fost acceptate la Mondialele de scrimă ca „neutre”.
culori norocoase februarie zodii 1170x780 jpeg
Horoscop miercuri, 9 iulie. Trei zodii au noroc de bani sau oportunităţi de câştiguri
Lorina, astrolog Click, ştie ce le-au pregătit astrele tuturor celor 12 semne zodiacale pentru ziua de 9 iulie: relații sincere, liniște interioară, alegeri inspirate sau indecizi, în cazul unora.
Marioara Voiculescu
9 iulie: S-a născut Marioara Voiculescu, o „mareşală a teatrului românesc”. A fost prima femeie din țară care a fondat o companie de teatru
La 9 iulie 1943 s-a născut cântăreața Margareta Pâslaru, iar în anul 1956 actorul american Tom Hanks. În aceeași zi, dar în anul 1968, s-a născut artistul Daniel Iordăchioaie.