Un nou început

Raluca TURCAN
Publicat în Dilema Veche nr. 325 din 6 - 12 mai 2010
Un nou început   jpeg

Televiziunea publică e un subiect care mă preocupă de cinci ani, de cînd sînt preşedinta Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă din Camera Deputaţilor. Am urmărit evoluţia instituţiei în aceşti ultimi ani, i-am văzut problemele şi am fost parte a încercărilor de a le rezolva. Continui s-o fac fiindcă eu cred în necesitatea televiziunii publice şi în posibilitatea reformării ei.

Diagnosticul momentului e dur: economic vorbind, Societatea Română de Televiziune (SRTV) este o întreprindere cronic nerentabilă; politic vorbind, este o instituţie dependentă; mediatic vorbind, ea e din ce în ce mai puţin importantă şi atractivă.

Anul 2008 a marcat un vîrf al pierderilor, de circa 53 de milioane lei noi, iar pierderile din exerciţiul bugetar al anului 2009 sînt comparabile – circa 48 de milioane lei noi. Situaţia actuală a SRTV seamănă izbitor cu situaţia marilor întreprinderi de stat din anii ’90. Şi acestea, ca şi SRTV azi, funcţionau constant în pierdere, erau mai discret sau mai pe faţă căpuşate şi îşi vedeau dispărînd monopolul specific.

Ultimii doi ani au însemnat însă pentru SRTV şi un tip de dominanţă partizană ce prezintă, din nou, similitudini cu anii ’90. Hîrtia de turnesol, ca de obicei, a fost campania electorală. TVR1 („nava amiral“ a societăţii) n-a reuşit să asigure o informare liberă şi corectă a telespectatorilor, intruziunea politicii de partid în politica editorială făcînd un deserviciu grav şi instituţiei, şi publicului.

Iar în ceea ce priveşte audienţele, TVR1 a ajuns pe locurile 3-4 în mediul urban, în condiţiile în care primele două locuri sînt ocupate în mod autoritar de către posturile comerciale Pro TV şi Antena 1. Cît priveşte TVR2, aceasta este permanent depăşită de competitori specifici precum Kanal D sau Naţional TV, dar şi de televiziuni de ştiri precum Realitatea TV sau Antena 3.

Aşa stau lucrurile. Iar întrebarea fundamentală pentru SRTV este: ce fel de televiziune publică ne trebuie? Din punctul de vedere al interesului public, cred că răspunsul potrivit este următorul: ne trebuie o televiziune care să facă un compromis rezonabil între informare, educaţie şi divertisment, o televiziune care să ofere informaţie socio-politică relevantă şi liberă de influenţe partizane, o televiziune care să funcţioneze fără pierderi. Nu sînt obiective mari, sînt obiective de bun-simţ, potrivite pentru actualul moment. Dacă le vom atinge pe acestea, ne putem gîndi la altele mai ambiţioase.

Prin urmare, e nevoie la SRTV de redimensionarea cheltuielilor. SRTV nu poate funcţiona complet dincolo de logica bugetară, mizînd pe faptul că e o instituţie publică necesară şi are un brand de prestigiu. Reorganizarea nu e simplă. Dar SRTV e datoare cu aceste lucruri, fiindcă peste 50% din veniturile ei vin din taxa radio-TV plătită de cetăţeni, iar peste 30% – din subvenţii publice directe.

Criza SRTV trebuie însă privită şi ca o şansă. Reducerea audienţelor (proces ce a mers în paralel cu diversificarea peisajului mediatic, inclusiv cu expansiunea Internetului), trebuie să recunoaştem, o face mai puţin importantă decît în trecut pentru factorul politic. Acum este, deci, un moment mai potrivit decît oricînd pentru a avansa în procesul depolitizării instituţiei. În consecinţă, în Comisiile pentru Cultură ale Parlamentului se discută tot mai serios ideea eliminării numirilor politice în Consiliul de Administraţie al SRTV: propunerile vor aparţine societăţii civile, iar Parlamentul se va pronunţa prin vot asupra persoanelor propuse. De asemenea, discutăm separarea calităţii de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general, în ideea de a separa activitatea managerială, specific economică, de cea care stabileşte liniile de politică generală a instituţiei.

În legătură cu audienţele, posturile SR TV nu au găsit cele mai bune soluţii, e cert. SRTV suferă şi din cauza degradării climatului mediatic general, în care şi-au făcut loc tot mai mult prostul gust (dacă ne referim la divertisment), partizanatul excesiv (dacă ne referim la domeniul socio-politic) sau ignorarea schimbărilor care au intervenit la nivelul consumatorilor de televiziune. Iar teoria tot mai la modă că doar sexul şi manelele aduc audienţă e o prostie cît casa. Sînt foarte multe programe care se încadrează în misiunea de serviciu public, care fac audienţă. Ar fi, în concluzie, o greşeală ca SRTV să fetişizeze audienţele şi să-şi abandoneze propriile standarde, propria misiune. Scopul principal al SRTV nu este să facă profit economic, ci să realizeze profit social – informînd, educînd, producînd divertisment pentru publicul telespectator, în baza unor valori solide. În acelaşi timp, posturile SRTV au nevoie de emisiuni-fanion (îmbunătăţindu-le pe cele existente, aducînd altele noi) care obişnuiesc publicul cu postul respectiv şi ajung chiar să-l definească.

Cred că la SRTV se poate mai mult şi mai bine. Şi voi lupta în continuare pentru asta.

Raluca Turcan este deputat PD-L, preşedinta Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă din Camera Deputaţilor.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

smurd jpg
Alertă de toxiinfecție alimentară într-o tabără cu 57 de persoane, dintre care 49 de copii. A fost activat Planul Roșu. 18 persoane transportate la spital
Intervenție de urgență la o tabără de copii din în stațunea turistică Vârtop, județul Bihor. 28 de persoane au acuzat greață, vărsături și crampe abdominale. La spital, au fost transportate 18 persoane, dintre care 16 copii.
dentist iasi dispozitiv inghitit 1024x487 jpg
„Ce vă agitați, n-a murit!”. Un dentist a scăpat în gura unui copil de 5 ani un dispozitiv metalic. Mama: „Exista riscul unei perforații intestinale”
Un copil de cinci ani a ajuns la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului „Sf. Maria” din Iași după ce a înghițit o freză metalică în timpul unei consultații stomatologice. Medicul le-ar fi spus părinților că cel mic a înghițit doar o hârtie abrazivă, care urma să fie eliminată în cinci zile.
Canicula - caldura - termometru - FOTO Shutterstock
Vremea se răcorește, dar nu peste tot. Unde scad temperaturile și unde persistă codul roșu
În mai multe regiuni ale țării vremea se răcorește. Vor fi ploi și temperaturi mai blânde. Capitala rămâne sub avertizare de cod roșu până miercuri dimineață la ora 10.00. În București,
tigaie arsa scaled e1720643456851 1200x676 jpg
Fără frecat și fără efort. Cum să cureți corect grăsimea lipită de oale. Trucul bunicii cu folie de aluminiu
Dacă oalele tale s-au pătat cu grăsime arsă și sunt greu de curățat, nu ai nevoie de produse scumpe sau de frecat ore întregi. Cu puțină folie de aluminiu și detergent, poți curăța rapid și eficient vasele murdare.
GsqyBG0bEAA1u8b jpeg
Orașul din Germania care vrea să atragă noi locuitori oferind cazare gratuită, timp de14 zile
În estul Germaniei, la doar aproximativ 100 km de Berlin, se află un oraș care are nevoie urgentă de noi locuitori. Autoritățile oferă cazare gratuită timp de 14 zile celor care intenționează să se mute în Eisenhüttenstadt.
WhatsApp Image 2025 07 09 at 07 10 11 a4a1f273 jpg
Mai mulți români au furat peste 1.200 de televizoare dintr-un transport de pe ruta Ungaria-Germania- România. Percheziții în mai multe județe
Zece persoane sunt cercetate pentru că au furat 1.216 televizoare dintr-un transport de pe ruta Ungaria-Germania- România. Poliția face cercetări într-un dosar de înșelăciune, tăinuire și complicitate la înșelăciune.
Alun Cioclovina  Foto Daniel Guță (17) JPG
Diaspora suspină după satele românești: „Visez la căprițele și găinușele pe care o să le am”
Numeroși români stabiliți de ani buni în Occident povestesc cu entuziasm despre planurile lor de a se întoarce și a trăi în satele tot mai pustii, dar pitorești, ale României. Unii dintre cei care au făcut deja acest pas recunosc că realitatea vieții la sat este mult mai dură decât și-au imaginat.
image png
Nu suntem Polonia! Probleme ale comunicării strategice a României în contextul Războiului din Ucraina
Așa cum am arătat anterior, într-un studiu din 2023, renumitul Institut Kiel pentru Economia Mondială a clasat România pe penultimul loc în ceea ce privește un Index de Transparență referitor la ajutorul oferit Ucrainei (nu doar ajutor militar).
Sala Palatului, foto Shutterstock jpg
Cine a fost primul artist care a cântat la Sala Palatului după Revoluție: „Experiența de atunci a fost de neuitat”. Cântăreața este foarte iubită de români
Înainte de Revoluția din 1989, evenimentele organizate la Sala Palatului erau strict controlate. După căderea regimului, însă, locația a redevenit un spațiu al libertății artistice, iar primul concert liber a fost susținut de o artistă foarte iubită de români.