Zidul de reparat

Robert FROST
Publicat în Dilema Veche nr. 783 din 21-27 februarie 2019
Zidul de reparat jpeg

O premieră culturală: una dintre cele mai cunoscute poezii ale literaturii americane, „Mending wall“ de Robert Frost, apare pentru prima dată în traducere românească, în traducerea lui Radu Vancu.

Există ceva care nu iubește
zidul,
Care trimite dîmbul de țărînă
înghețată sub el
Și-i prăvale pietrele de sus
în soare;
Și face spărturi prin care
doi lipiți să poată trece.
Munca vînătorilor e altă chestie:
Am venit după ei și am dres
Unde nu lăsaseră nici o piatră
pe altă piatră,
Doar ca să scoată iepurele
din ascunzișul lui,
Să își bucure cîinii hămăind.
Spărturile, vreau să spun,
Nimeni nu le-a văzut
cum se fac ori nu le-a auzit făcîndu-se,
Dar cînd e vremea de lucrări
primăvara le găsim acolo.
I-am dat de știre vecinului
după deal;
Și într-o zi ne întîlnim să mergem
pe hotar
Și să ridicăm iar zidul între noi.
Ținem zidul între noi
în vreme ce mergem.
Fiecare cu bolovanii
care au căzut la fiecare.
Și unii-s pîini și unii-s
așa de aproape rotunzi
Că trebuie să-i descîntăm
ca să-i facem să nu cadă:
„Stai unde ești pînă
ne-ntoarcem cu spatele!“
Ne zdrelim rău degetele
tot ridicîndu-i.
A, doar un alt fel de joc în aer
liber,
Unul de fiecare parte.
E și ceva mai mult:
Unde sîntem nu-i nevoie de zid:
El e numai pin și eu sînt livadă
de mere.
Pomii mei nu vor trece nicicînd
Să-i mănînce conurile
de sub pini, îi spun.
Zice doar: „Zidurile bune
fac vecini buni“.
Primăvara-i răutatea în mine
și mă apuc
Să-i bag mințile-n cap:
„Cînd fac vecini buni? Nu atunci
Cînd sînt vaci?
Dar aici nu sînt vaci.
Înainte să fac un zid aș vrea
să știu
Ce zidesc înăuntru sau ce zidesc
afară
Și cui i-aș fi putut pricinui rău.
Există ceva ce nu iubește zidul,
Care-l vrea doborît“. I-aș putea
spune că-s „Drăcușori“,
Dar nu-s chiar drăcușori
și aș vrea mai bine
S-o spună el singur. Îl văd acolo
Cum duce cîte o piatră apucată
strîns de capăt
În fiecare mînă, ca un războinic
din epoca pietrei.
Se mișcă în întuneric
mi se pare,
Nu doar al pădurii și al umbrei
copacilor.
Nu va trece peste vorba
tatălui său,
Și-i place că s-a gîndit
așa de bine la ea
Că zice iar: „Zidurile bune
fac vecini buni“.

traducere de Radu VANCU 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.