Ce ziceți?

Publicat în Dilema Veche nr. 857 din 10 - 16 septembrie 2020
De la Bacalaureat la dreptul moral jpeg

Nu demult, profesorul Ștefan Deaconu a publicat un text (Perpetua stare de urgență. Mai multe legi înseamnă mai puțină justiție”, la universul.net) asupra căruia merită să stăruim. Avem în față cîteva date statistice și unele informații. Statisticile se referă la numărul legilor adoptate de Parlament în ultimii 30 de ani și la numărul Ordonanțelor de Urgență emise de diferite Guverne din 1990 încoace. Pe scurt, situația se prezintă astfel. Parlamentul României a adoptat un total de 9.493 de legi din 1990 la zi. Recordul a fost atins în legislatura 2000 – 2004: 2.960 de legi. Urmează legislatura 2004-2008 cu 1.654 de legi și legislatura 2008 – 2012 cu 1.215 legi, nu departe de legislatura următoare, 2012 – 2016, cu 1.181 de legi. În ceea ce privește Ordonanțele de Urgență, Guvernele post-decembriste au emis 3.423 de asemenea acte normative. Dacă socotim tot pe intervale de cîte patru ani (ca să evităm distorsiunea statistică produsă de faptul că guvernele se schimbă în interiorul unei legislaturi parlamentare, uneori chiar cu schimbarea culorii politice), cele mai multe ordonanțe de urgență au fost emise, în ordine, de cabinetele conduse de Călin Popescu Tăriceanu (2004 – 2008): 730 de bucăți și Adrian Năstase (2000 – 2004): 680.

Ca să înțelegem, însă, această statistică sine ira et studio, două precizări neîntîrziate sînt necesare. Prima: în anii 2000 – 2012 (trei legislaturi), România a trebuit să înghită masive cantități de legislație în procesele de aderare la UE și, imediat apoi, de integrare europeană. Europa emite legislație comunitară cel puțin la fel de abundent ca noi. A doua: să încercăm pentru trei minute să ne detașăm de furiile politice. Retorica „anti” din politică și din presă este aceeași (de-aia e și plictisitoare, de-aia e și eficientă), ceea ce nu face dificilă încercarea de a o pune în paranteze. Cei care îl detestă pe Adrian Năstase au exact același limbaj despre el ca cei care îl detestă pe Traian Băsescu cînd se referă la acesta: dictator, corupt, hoț, ticălos, abuziv etc. Să uităm, dacă putem, desigur, vorbăria asta cît citim mai departe acest text. Se poate? Mulțumesc. Aș vrea să avem mintea limpezită de acești viruși ai nervilor și ai exasperării ca să putem privi lucid și îndrăzneț.

Așadar, în opinia mea, ideea indusă de presă și de propagandiști cum că abuzul de ordonanțe de urgență ar însemna o dictatură, căci supraordonează legislativ Guvenrul Parlamentului, ceea ce înfrînge  principiul democrației constituționale care spune că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare, e falsă. Pe de o parte, România nu a avut dictatură după decembrie 1989, oricît de mult am fi urît cîte un cîștigător de alegeri. Practica abuzivă a Ordonanțelor de Urgență nu se explică prin puseele tiranice ale cîte unui premier ori prim-ministru, chiar dacă „analiști” de tinichea spun asta. Pe de altă parte, ordonanțele de urgență, în marea lor majoritate (infama OUG pe justiție a lui Dragnea e o excepție!), au răspuns unei situații presante. E adevărat, acea situație presantă nu o fi fost ea „urgență” în sensul legii, dar a ajuns să fie presantă la momentul emiterii Ordonanței de Urgență din cauze cît se poate de obiective, care țin, cel mai adesea, direct de felul nostru de a fi în lume. Niciodată nu ne-a caracterizat prevederea și prudența, ci mai degrabă traiul de azi pe mîine, iresponsabilitatea, improvizația de ultim moment și heirup-ul. Pentru un asemenea fel de a fi, Ordonanța de Urgență este cel mai adecvat instrument de legiferare, cu bunele și relele ei.

În sistemul nostru, Ordonanța de Urgență este un fel de delegare legislativă prin efectul Constituției. În anumite situații („de urgență”), Guvernul poate emite norme cu forță de lege care intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial, care este, în mai toate cazurile, data la care Ordonanța se depune la Parlament spre aprobare. Teza susținută de profesorul Deaconu este că acest procedeu legislativ, ce trebuie să fie cu adevărat extraordinar și trebuie să răspundă exclusiv unei situații de urgență, a fost abuzat. Ai zice, remarcă amuzat autorul, că România este de 25 de ani în stare de urgență. Și i-aș răspunde, în același ton: da, este. La noi, e criză fără oprire de peste un secol. „Este o criză, mă-nţelegi, care poţi pentru ca să zici că nu se poate mai oribilă”, a stabilit în veac cel mai pur și mai adevărat român, Nae, fix în 1901, cînd cel mai bun profesor de România, I.L.Caragiale, i-a dat glas. Și cine sîntem noi să-i contrazicem pe ei cînd vine vorba despre cum e țărișoara și care e situațiunea ei?

Revenind, se vede tot mai clar că Guvernul devine vioara întîi în procesul legislativ. Pe de o parte, o proporție tot mai mare a propunerilor legislative vine de la Guvern. Așadar, el generează procesul. Pe de altă parte, avizele Guvernului cîntăresc foarte greu în formularea finală a legislației. Așadar, el condiționează procesul. În fine, să nu uităm că, din punct de vedere politic, Guvernul există pentru că e susținut de o majoritate parlamentară, ceea ce înseamnă că Guvernul și Parlamentul sînt în sincronie politică. Adăugați la această situație de fapt și că avansul de profesionalism al Guvernului față de Parlament este fatalmente mare (oricît ar fi de slabe profesional ministerele, comisiile parlamentare de specialitate sînt o glumă tristă în comparație), iar contactul imediat cu realitatea și instrumentele intervenției sînt mai degrabă ale Guvernului decît ale Parlamentului. Iar această situație este cît se poate de obiectivă: în mai toate democrațiile cu sisteme constituționale comparabile e cam la fel.

Pentru mine, abuzul de Ordonanțe de Urgență indică un singur lucru: sistemul legislativ trebuie schimbat. Eu n-aș încerca să disciplinez Guvernul, ci aș modifica legea fundamentală plecînd de la această realitate. Cred că noile coordonate ale unui bun sistem legislativ în România ar trebui să fie:

1) Parlamentul rămîne for politic de dezbatere și legiferează exclusiv în linii generale, legislație de domeniul legilor organice;

2) Guvernul legiferează în orice alt domeniu și supune spre aprobare Parlamentului – deci Ordonanțele să nu mai fie de Urgență, ci de rigoare;

3) Parlamentul poate aproba liber inițiative legislative ale parlamentarilor în orice domeniu;

4) Președintele are veto legislativ.

Cu alte cuvinte, aș renunța la principiul constituțional al supremației și unicității Parlamentului ca putere legiuitoare. O fi fost un principiu bun odată, acum mi se pare caduc, incomod și nerealist.

Ar mai fi, desigur, de reașezat și episodul controlului constituționalității legilor. Fără discuție, controlul de constituționalitate ex post, la sesizarea instanțelor de judecată, trebuie menținut. În condițiile în care s-ar permite Guvernului să legifereze mai amplu, așa cum socotesc eu că e normal, inițiativa controlului de constituționalitate al Ordonanțelor de orice fel ar trebui atribuită și parlamentarilor și Președintelui.

Articolul profesorului Deaconu, însă, mai are o concluzie care, chiar dacă nu e nouă, e tare: avem prea multe legi. Știm de mult că legislația a devenit un fel de junglă. Rostul legilor este să facă lumea predictibilă; abundența de acte normative are efect invers. Multe legi înseamnă legi necunoscute, care inevitabil te vor surprinde în greșeli de care nu ești conștient. Legislația abundentă este o legislație care lovește pe neașteptate. Nu știu dacă, așa cum sugerează profesorul Deaconu, multe legi înseamnă injustiție. Sensul formulei ciceroniene e un pic altul, dar asta contează mai puțin. Fapt este că excesul de legi, paradoxal, duce la dezordine și bun plac, la o stare similară anomiei. Am putea spune că dreptul este sufocat de propria sa producție cam așa cum organismul uman este ucis de abundența necontrolată a propriilor celule în mecanismul cancerului.

Inflația legislativă are, la noi, explicații clare, în opinia mea. Prima: avem o birocrație care cere lege pentru orice, complet amorțită, anume pregătită să nu asume nici o responsabilitate și să nu dezvolte nici o inițiativă. Un funcționar se mișcă doar dacă are lege, HG, norme de aplicare, Ordin de Ministru și dispoziție de serviciu. Și chiar în acest caz, se mișcă greu. A doua: parlamentarii își măsoară activitatea prin numărul de legi adoptate. Parlamentul arată poporului că muncește într-un singur fel: uite cîte legi am adoptat! Nimeni nu cercetează dacă legile erau necesare sau bune. Legi să fie! Stahanovism legislativ. Nu-i mai puțin adevărat că și presa și „civicii” funcționează așa: un parlamentar care a vorbit puțin în plen și nu are un număr mare de inițiative legislative bifate e leneș, e degeaba. Nu contează nici dacă a vorbit puțin și bine sau mult și prost. Iar lucrul la Codul Civil e la fel cu lucrul la legea privind instituirea zilei pompierului. Dar asta e o altă poveste. Fapt este că, într-adevăr, tot sistemul civico-politic de la noi stimulează legiferarea.

Ar putea exista și pentru această problemă o soluție: Parlamentul să nu mai lucreze în sesiuni permanente. Sesiuni de cîte trei luni primăvara și toamna sînt arhisuficiente pentru legiferare. În rest, mersul la televizor, vînzoleala de la partid și trasul sforilor peste tot prin oraș ca să-l punem pe omul nostru în funcția cutare (îndeletnicirile fundamentale ale parlamentarului) se pot foarte  bine face și fără să ai Parlamentul în sesiune.

Ce ziceți?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Cum sa slabesti 10 kg  inainte de venirea verii  Sursa foto Pixabay weight loss 7705107 1280 jpg
Cum să slăbești 3 kilograme în 5 zile cu o băutură simplă, făcută în casă. Te va costa doar un leu prepararea acesteia
Dacă ești în căutarea unei metode naturale și accesibile pentru a pierde câteva kilograme în plus într-un timp scurt, s-ar putea să fii surprins să afli că secretul stă într-o plantă banală pe care o găsești în orice piață: pătrunjelul.
tik tok  jpg
Viitorul pe repede-înainte. TikTok schimbă felul în care tinerii se raportează la muncă
Pentru 7 din 10 tineri români cu vârste între 18 și 25 de ani, TikTok rămâne platforma preferată. Doar 37% au cont pe LinkedIn. Într-o economie care se bazează pe contribuții și continuitate, lipsa conectării la piața muncii devine o vulnerabilitate de sistem?
Fotografie a Zsofiei Torma   Foto Arhivele judetului Hunedoara  Sursa Laura Coltofeanu1 jpg
Jurnalul tulburător al Zsófiei Torma, prima femeie arheolog din Europa. A deschis porțile către civilizația neolitică
Zsófia Torma a fost una dintre primele femei arheolog din Europa și cea care a descoperit așezarea preistorică de la Turdaș. Recunoașterea i-a venit însă târziu. Jurnalul ei, scris spre finalul vieții, arată drama unei intelectuale marginalizate, și dezamăgite de o lume care o ignorase.
image png
Frunza banală care te scapă pentru totdeauna de purici. E gratis și o găsești peste tot
În lupta cu puricii, natura oferă uneori cele mai eficiente soluții, la îndemână și fără efecte secundare.
Cardiologul David Sabgir din Ohio fondatorul mișcării „Walk with a Doc” Colaj DMS
5 obiceiuri simple recomandate de cardiolog pentru o inimă sănătoasă vara aceasta. Începe acum și simte diferența
Descoperă 5 obiceiuri simple de vară, recomandate de un cardiolog, pentru a-ți menține inima sănătoasă și plină de energie.
Bombardamente Fâșia Gaza FOTO Shutterstock jpg
Piloții IDF au bombardat Gaza cu bombele și rachetele neutilizate în misiunile împotriva Iranului
Avioanele de război israeliene care au participat la misiuni împotriva Iranului în timpul războiului de 12 zile au lansat asupra Fâșiei Gaza bombele și rachetele neutilizate, dezvăluie The Telegraph.
metrou bucuresti foto fb jpg
Metroul ascuns al lui Ceaușescu? Stația misterioasă despre care oficialii Metrorex nu vorbesc niciodată
Zi de zi, mii de bucureșteni trec pe lângă ea fără să știe. Este una dintre cele mai persistente legende urbane din Capitală: metroul-fantomă, o stație ascunsă, despre care oficialii Metrorex nu vorbesc niciodată.
Somn de amiază  Sursa Freepik com jpg
Ceasurile inteligente ne schimbă viața, dar cu ce preț? "Răspunsul nu mai vine din interior, ci dintr-un scor afișat pe ecran"
Pentru 86% dintre utilizatorii din România, smartwatchurile au adus schimbări reale în comportament. Dar în timp ce promisiunea unei vieți mai sănătoase se confirmă în cifre, apar și întrebări legate de echilibru, autonomie și presiunea de a fi mereu „în formă”.
Sistemul de rachete „Raven” FOTO x jpeg
Forțele ucrainene au publicat imagini cu sistemul antiaerian „Raven” în acțiune
Forțele aeriene ucrainene au publicat miercuri imagini cu sisteme de apărare aeriene britanice Raven lovind ținte aeriene rusești. Rachetele au fost modificate de Marea Britanie pentru a fi lansate de la sol, iar ucrainenii le-au folosit pentru a doborî drone, relatează Business Insider.