Jurnalul unei profesoare frustrate

Publicat în Dilema Veche nr. 818 din 24-30 octombrie 2019
Cum să ţi faci reclamă, ca unitate şcolară jpeg

Ora 24, miez de noapte. Acum am reușit să mă așez să scriu aici ceva. A fost o altă zi nebună, cum sînt de fapt cam toate, mai ales în ultima vreme. După ce am ajuns acasă de la școală, la ora 14, am făcut repede ceva de mîncare, ca să aibă Carina cînd ajunge acasă. Pe la 15 a venit, a mîncat repede, mi-a spus în fugă că are o temă mai grea la mate, dar că și la română are o compunere de scris. Am zis că vedem după ce ne întoarcem. Am dus-o la înot și pe la 18 eram din nou acasă. I-am zis să-și facă mai întîi la mate, unde oricum nu mă pricep, că între timp corectez și eu niște teste, cu gîndul că apoi fac de cină și, printre cratițe, o mai ajut și la tema de la română cu cîte-o sugestie. A lucrat vreo oră la mate și era deja 19. I-am zis să treacă la română și am întrebat-o într-o doară ce compunere au, în vreme ce calculam cartofii pe care să-i curăț și ce să mai prăjesc lîngă ei: piept de pui sau niște ficat? Mi a zis că ea preferă pui. După care a zis că are o argumentație. Mai să scap cartoful din mînă, am făcut ochii mari și am întrebat-o ce fel de argumentație. A răspuns prompt că despre basmul „Prîslea cel voinic și merele de aur“. Moment în care au început să-mi tremure și picioarele, pentru că am crezut brusc că am pierdut contactul cu realitatea, că poate am făcut un atac sau ceva: asta cu argumentația apartenenței la basm a unui text o făcusem acum cîțiva ani, cu soră-sa, Maria, care e mare acum, e la liceu, iar asta mică e într-a șasea și are cu totul altă programă. Știu bine, pentru că și eu predau la clasa a șasea.

Mi-am revenit și am lăsat cartofii deoparte, i-am zis scurt „Dă încoace caietul să văd“, mustrîndu-mă că nu am avut timp în ultima vreme să mă uit ce mai are prin el. L-a adus și mi l-a băgat sub ochi, deschis la ultimele pagini. Știam că ultimele dăți făcuseră, conform manualului, textul „Un păianjen care se crede Spiderman“, al Adinei Popescu, dar nu urmărisem ce avea în caiet. Istoria păianjenului îi plăcuse. Arunc privirea în susul paginii și… stupoare! Văd o mică schemă cu instanțele comunicării narative. Pînă aici, totul pare OK: conceptul e în programă, asociindu-i-se autorul, naratorul și personajele. Fata mea a gafat probabil și a pus-o pe Adina Popescu între ghilimele, ca autoare. Naratorul, corect, păianjenul, personajele enumerate și apoi… iar stupoare: naratarul! Mă uit la ea lung și o întreb: „Carina, voi ați învățat despre naratar? Știi tu ce e ăla?“. Fata mea dă din colț în colț, nu prea știe, dar îmi zice, așa cum notase în caiet de pe tablă, că în textul Adinei Popescu nu există. Zău nu există, îmi vine să-i spun, nici măcar în programa școlară. Răsuflu adînc. Mă ridic de la masă și mă duc la bibliotecă. Scot Figurile lui Genette și revin cu ele în bucătărie. N-am, firește, și exemplarul revistei în care Roland Barthes a introdus prima dată termenul, ca să dau mai multă greutate gestului, dar Genette, exemplar uzat de pe vremea studenției mele, cînd îl luasem dintr-un anticariat, ar trebui să îmi fie de ajuns. Îl pun alături de caiet. Fata se uită lung la el și pare că nu prea îi vine a crede, ce-ai de gînd cu cartea aia pare că mă-ntreabă, și mie îmi vine să-i răspund că o să o folosesc pentru a da cu ea în ceva.

Trag aer în piept și mă calmez. Îl las pe Genette să se mai odihnească, n-a fost, la urma urmei, scos din bibliotecă de ceva vreme, i-o prinde bine. Mă uit în caiet mai departe. Urmează o schemă, pregătiți-vă bine, de argumentare a apartenenței textului la basm. Acuma, ce să vă zic? Că basmul ca specie nu e în programa școlară, dar deloc, în calitate de specie? Că, de altfel, programa școlară nu se mai ordonează după firul director al celei anterioare, pe genuri și specii literare? Că acolo unde se dau eventual sugestii de texte aparținînd unor specii literare se menționează explicit „fără definirea conceptului“? Sau să vă spun că strategiile argumentării sînt un concept prevăzut în clasa a opta doar, asociat nu apartenenței unui text la un gen sau la o specie, ci, așa cum e normal, unor puncte de vedere interpretative pe marginea unor texte? Mă uit mai departe. În schemă, puhoi de concepte, organizate conform vechiului obicei al profesorilor, generat de vechea programă, de a demonstra (căci e o demonstrație, de fapt, nu o argumentare propriu-zisă) că un text aparține unei specii. Ridic o clipă ochii din caiet și o întreb dacă au discutat basmul în cauză. Nu! Trebuie să-l citească ei și să facă compunerea. Mă uit o clipă în gol pe fereastră. Văd culorile toamnei în frunzele copacilor, luminate de ferestrele blocului de dincolo de parc. Revin cu privirea în caiet. Date despre autor și operă. Ipoteză. Definiția basmului și caracteristici. Apartenența la gen. Mărci lexico-gramaticale întinse cu explicația pe cinci rînduri. Fabulosul. Cronotop. Bildungsroman. Disocierea basmului popular de basmul cult. Și altele. Toată schema întinsă pe vreo două pagini, cu o precizare la un moment dat că trebuie inserat și un rezumat (de 15-20 de rînduri, deci argumentarea s-ar întinde în total pe vreo trei-patru pagini). Concept care încă nu s-a studiat, deloc! Căci în clasele primare nu mai apare. Am închis caietul și l-am pus peste Genette. I-am spus să se ducă cu ele în cameră, să pună cartea în bucătărie și caietul în ghiozdan, iar apoi să vină să mă ajute să pregătim cina și să-mi povestească ce a mai făcut pe la școală. Noroc că la matematică nu mă pricep.

Stop. Aici se încheie ficțiunea. Căci jurnalul de mai sus e unul fictiv. Vă puteți imagina voi, care cum vreți, urmarea. Ideea unui jurnal al unui părinte frustrat de ceea ce se întîmplă cu copilul său la școală mi-a venit de la Daniela Vișoianu, care ține un astfel de jurnal pe Facebook. Mi-a plăcut ideea și am empatizat cu multe dintre ideile ei, cu altele nu am fost de acord. Chestie de opinie, de argumentare. Nu de specie literară. Pe de altă parte, multe dintre informațiile din jurnalul fictiv de mai sus sînt reale. Preluate de mine din experiențele unor părinți. Nu din a mea, ca părinte de elev de clasa a VII-a. Dar dacă un părinte nepriceput poate să nu observe, mi-am imaginat cum trăiește frustrările descrise un părinte care e profesor de limba și literatura română. Și le-am trăit, mai accentuat, eu, prin prisma faptului că am tot întors programa școlară pe față și pe dos de cînd lucrez și la manuale școlare. Ce pot vedea sînt orgoliul și blocajul unor colegi. Și deruta. Care devine și a elevilor. Și-atunci, ca să mă întorc la vorbele basmului, „rușinea unde-o punem“? 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.