Proeminenţa lui Miron

Publicat în Dilema Veche nr. 553 din 18-24 septembrie 2014
Alte confuzii jpeg

Am primit zilele trecute un mesaj electronic năucitor. România Literară îmi scria – sub un subject al maximei urgenţe (Help!) şi într-o limbă engleză aproximativă – că, în urma unei călătorii (în Ucraina, parcă!), rămăsese profund traumatizată. Atacată, lovită, jefuită (de separatiştii rusofoni pesemne), doamna Literară îmi cerea imperios ajutorul – pecuniar, se înţelege. Eram rugat, politicos, să expediez o sumă de bani la o anumită adresă poştală. Emiţătoarea lacrimogenei misive încheia apelul, plină de candoare, în felul următor: „Sper, dragă prietene, că mesajul meu te găseşte sănătos şi bucuros. A ta, cu drag, România.“ Cu toată emoţia necondiţionată, pricinuită de faptul că însăşi România mi se adresa mie, direct, cu atîta amiciţie, a trebuit să-mi vin repede în fire şi să recunosc acolo o nouă (nostimă, în felul ei) spargere de cont electronic, coroborată cu o veche escrocherie (despre care am mai scris aici şi cu altă ocazie). Particularitatea acestui caz venea însă din faptul că hackerii (ruşi, ucraineni?) confundau, hilar, o publicaţie culturală cu o persoană. Şi, totuşi, întîmplarea a avut şi o componentă serioasă, atingînd, straniu, problema care mă preocupă încă din tinereţe: interferenţa dintre viaţă şi text. Mircea Cărtărescu a folosit, în anii ‘80, un termen convingător pentru a o defini – texistenţă. De aceea, nu pot să ascund detaliul, am experimentat o uşoară stare euforică în faţa computerului, lecturînd scrisoarea atît de vie a unei reviste pe care o preţuiesc dintotdeauna şi printre ai cărei colaboratori (din vina mea!) sporadici mă număr de mai bine de un deceniu. Pentru cîteva secunde, am avut senzaţia că lumea textului îmbrăţişa lumea reală, oferindu-i frumuseţe, dar preluînd totodată de la ea sînge şi viaţă. Dacă nu aş fi un individ preponderent raţional, probabil că, furat de entuziasm, m-aş fi lăsat pradă tentaţiei de a răspunde la respectiva scrisoare. Cîte nu aş fi avut să-i povestesc doamnei România Literară, fie şi la vreme de restrişte „ucraineană“, precum cea invocată în mesaj! Intervalul „texistenţial“ fascinează prin dualitatea sa ontologică, prin capacitatea lui de mediatrix – vorba Simonei de Beauvoir –, prin calitatea sa de go-between, în substanţa cărora impulsurile confesiunii ajung să fie acute.

Tentaţia răspunsului fu cu atît mai mare, cu cît solicitarea electronică a României se petrecuse într-un context cu iz paranormal. Fac din start precizarea (asemenea doamnei Antoaneta Ralian, într-o excelentă naraţiune din Amintirile unei nonagenare, carte apărută recent la Humanitas, ce nu ar trebui ratată de nimeni, unde relatează cum, rămasă descoperită material la Tel Aviv, alături de soţul său, l-a întîlnit, absolut neverosimil şi indiscutabil supranatural, în ceasul de ananghie, pe vărul bogat de la Paris!) că am capul bine înfipt între umeri şi nu mă abandonez cu uşurinţă ispitelor dimensiunii transcendente. Cu toate acestea, în dimineaţa receptării scrisorii României Literară (scuzaţi formula, însă personalizarea expeditorului, cu prenume şi nume, trebuie pusă în evidenţă!), terminam articolul „Trauma primordială“ (apărut, la rubrica „Prezentul discontinuu“, săptămîna trecută). Acolo, îmi aminteam, între altele, un obicei pe care mi-l creasem în copilărie – acela de a mă juca printre miile de manuscrise din editura unde lucra tatăl meu. La nici cîteva minute de la terminarea textului cu pricina şi citirea misivei disperate a speriatei Românii, mă loveşte, pe nepusă masă, o altă secvenţă din memoria mea afectivă, legată de mixajul dintre text şi existenţă şi manuscrisele din biroul editorial al tatălui meu. Curat paranormal! Iată secvenţa. O profesoară mai puţin vizibilă, de la Literele ieşene, încredinţa, în anii ‘70, editurii pomenite, o monografie despre Miron Costin. Beleaua citirii manuscrisului şi redactării referatului de specialitate căzu pe bietul taică-meu. Încă de la primele pagini, nefericitul redactor descoperi, stupefiat, că unul dintre capitole se intitula „Proeminenţa lui Miron“. Nici celelalte nu se lăsau mai prejos. Cu o voioşie istorico-literară demnă de standardele culturale ale domnişoarelor de pension, şi ele stabileau familiarităţi anormale cu marele cronicar, sugerînd o notă stilistică profund bucolică. Bătrînul meu – neastîmpărat cum l-am ştiut toată viaţa – n-are nimic mai bun de făcut şi scrie în referat: „Devotată ideologiilor postmoderne care predică o proximitate pînă la simbioză între existenţă şi literatură, doamna profesoară E.S. nu vede în Miron Costin doar un personaj istoric şi cultural, ci o fiinţă vie, palpabilă, căreia i se pot resuscita şi simţi proeminenţele. Nu înţelegem însă de ce substantivul proeminenţă din titlul capitolului este lăsat la singular. Lucrul produce ambiguitate, îndemnîndu-ne să ne întrebăm, tulburaţi, la care proeminenţă a lui Miron se referă autoarea: cea din faţă sau cea din spate?“ Conducerea editurii a respins volumul şi a avut grijă să popularizeze neoficial referatul care a constituit o sursă de amuzament printre intelectualii ieşeni ai vremii. Aşadar, dragă România Literară, dacă ar fi să-ţi răspund, ca unei bune amice, aş zice că sînt gata să-ţi trimit banii solicitaţi, în numele texistenţei, cu condiţia să-mi promiţi că, vreodată, la fapt de seară, vei binevoi să-mi arăţi frumoasele şi ameţitoarele tale proeminenţe. 

Codrin Liviu Cuţitaru este prof. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi (Catedra de Engleză). Cea mai recentă carte publicată: Istoreme, Editura Institutul European, 2009. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

dora stanescu nichita
„Eram fix jumătatea lui” Cine a fost ultima iubire a lui Nichita Stănescu. Femeia alături de care și-a trăit ultimele clipe
Relația dintre poetul Nichita Stănescu și Todorița Tărâță, cea care i-a devenit soție în ultimii ani de viață, a fost una marcată de pasiune, poezie și o profundă conexiune sufletească. Povestea lor de dragoste a fost și ultimul capitol din viața tumultuoasă a poetului.
ciocan judecator
Câți bani încasează statul din taxarea pensiilor speciale pentru sănătate. Doar de la magistrați ia 12,64 milioane lei lunar
Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) plătește lunar peste 11.000 de pensii speciale, unele dintre ele fără niciun fel de contribuție la sistemul public de pensii, iar taxarea acestora cu 10% pentru contribuțiile de sănătate va aduce sume considerabile la buget.
Calcule, impozite, taxe, avere FOTO shutterstock
„Statul nostru, cel de toate zilele, e cel mai imprevizibil plătitor”. Ce spune un antreprenor despre noile măsuri fiscale
Impactul noilor măsuri fiscal-bugetare este mai amplu decât o arată cifrele oficiale. Pentru antreprenorii din domenii esențiale precum siguranța la incendiu, efectele se propagă pe mai multe niveluri, de la aprovizionare și producție, până la relația cu clienții și statul.
incretirea frunzelor la rosii jpg
Motivul pentru care se încrețesc frunzele la roșii. Cum vă puteți salva recolta
Românii care au norocul de a locui la curte se află mereu în căutarea unor metode de a valorifica la maximum spațiul pe care îl au la dispoziție.
Muncitoare în textile. Foto: Pixabay.com
Oferta globală de îmbrăcăminte se reconfigurează: cine va fabrica genul de produse „Made in China"
Dominația Chinei în industria mondială de textile și confecții se destramă, slăbită de creșterea costurilor, constrângerile de reglementare și specializarea neprofitabilă. Revenirea lui Trump la Casa Albă și politica sa comercială agresivă ar putea accelera diversificarea lanțurilor de aprovizionare
Canicula caldura Europa FOTO Shutterstock jpg
Canicula pune presiune pe economia europeană. Care sunt noile riscuri sistemice
Europa trece printr-un nou val de căldură în această perioadă, pe măsură ce un curent apăsător se extinde peste jumătatea sudică a continentului. Temperaturile ridicate sunt cauzate de o masă de aer sahariană care este ținută în loc de un sistem de presiune ridicată, extins și de lungă durată.
bebelus ceas desteptator shutter jpg
Un start-up din Texas vinde scutece cu ciuperci care „mănâncă” plasticul: "Le-am oferit un alt tip de copac"
Scutecele de unică folosință ajung la groapa de gunoi și rămân acolo sute de ani. Un start-up din Texas vrea să schimbe asta cu un aliat neașteptat: ciupercile care „mănâncă” plasticul.
Akram Ojheh și fiul său. Foto: Le Monde 1977 (LAURENT MAOUSGAMMA RAPHO)/ Facebook.
Povestea magnatului Akram Ojjeh și moștenirea colosală pe care a lăsat-o. Dezvăluirile fiului său, influencer: „Nu mi-e rușine, m-am născut miliardar”
Akram Ojjeh Jr., unul dintre cei mai cunoscuți influenceri auto din Franța, cu peste un milion de urmăritori pe rețelele sociale ca YouTube și Instagram, a dezvăluit recent povestea din spatele averii sale impresionante și controversele legate de uriașa moștenire lăsată de tatăl său, Akram Ojjeh.
sofer freepik jpg
Ponturi pentru șoferii care merg în vacanță cu mașina, pentru a ajunge în siguranță la destinație: "Distanța corectă este jumătatea în metri a vitezei pe care o ai"
Este perioada vacanțelor și tot mai multe accidente se petrec pe șoselele din România. Expertul în conducere defensivă Titi Aur le recomandă șoferilor, printre altele, să respecte regula celor 2 secunde și să păstreze distanța față de mașina din față.