Războiul sirian din Irak

Publicat în Dilema Veche nr. 523 din 20-26 februarie 2014
Războiul sirian din Irak jpeg

Pentru a înţelege că există o legătură strînsă între războaiele din Irak şi din Siria, este suficient să observăm rolul grupării militare Al-Qaida afiliate – Statului Islamic din Irak şi Levant, ai cărei luptători s-au revărsat peste graniţa siriană în provincia irakiană Anbar. Prost gestionate, evenimentele din Irak şi Siria pot schimba harta Orientului Mijlociu şi pot provoca noi conflicte, în anii care urmează.

Ceea ce se petrece în Anbar e, nici mai mult, nici mai puţin, o luptă pentru păstrarea graniţelor actuale ale Irakului. La fel cum sunniţii irakieni se tem pentru viitorul lor, majoritatea şiită, care supraveghează acum noua formulă, neverificată, a unui stat arab de guvernare şiită, are şi ea motive de îngrijorare. Chiar şi paranoicii au inamici. Prim-ministrul irakian Nouri al-Maliki ar trebui să depună mai mult efort în negocierea şi găsirea unui compromis cu comunitatea sunnită, decît în reprimarea liderilor şi activiştilor ei. El are totodată sarcina copleşitoare de a consolida un stat irakian condus de şiiţi, fără aliaţi naturali în restul lumii arabe. Iar comunitatea sunnită, prigonită de Al-Qaida, pe de o parte, şi de către statul şiit, pe de altă parte, nu a fost niciodată interesată să-l ajute pe Maliki la stabilizarea noii orînduiri politice din Irak.

Strategia Al-Qaida în Irak este să-i trateze cu duritate pe cei pe care îi consideră colaboratori sunniţi ai guvernului central de factură şiită din Bagdad, şi apoi să se răfuiască cu guvernul însuşi. E o strategie brutală, dar se pare că e eficientă. Punctele de control ale poliţiei şi armatei încep deja să arate ca nişte puncte de trecere ale frontierei, izolînd, în principal, Anbarul de dominaţie sunnită, de restul Irakului. Şi, în timp ce aceste puncte interne de control sînt consolidate, graniţa reală cu zonele siriene de dominaţie sunnită devine, pe zi ce trece, tot mai permeabilă.

Desigur, alegătorii irakieni ar putea găsi un lider mai bun decît Maliki, care să conducă ţara în aceste vremuri tulburi; pe 30 aprilie, data stabilită pentru alegerile generale, probabil că o vor face. Dar nu este cîtuşi de puţin clar dacă sunniţii irakieni sînt gata să accepte o conducere şiită, oricare ar fi aceasta. Chiar dacă îl detestă pe Maliki, comunitatea sunnită nu şi-a anunţat niciodată disponibilitatea de a sprijini un alt lider şiit, care să reprezinte credibil puterea politică şiită. Pentru cei care nu ştiu, încercarea din 2010 de a-i uni pe sunniţi în spatele coaliţiei Mişcarea Naţională Irakiană (Iraqiya), condusă de un „şiit laic“, a părut să fie un pas promiţător către o politică postsectară. Dar puţini irakieni s-au lăsat amăgiţi. Liderul şiit al Iraqiya nu a făcut niciodată campanie electorală în sudul Irakului, unde trăieşte marea parte a şiiţilor. În afara unui număr restrîns de şiiţi laici, foarte bine educaţi, din Bagdad, Iraqiya nu s-a bucurat niciodată de un sprijin şiit substanţial.

Dimpotrivă, mulţi şiiţi percep Iraqiya ca pe o încercare voalată de a-i defavoriza pe şiiţi şi de a reinstaura regimul sunnit. Sunniţii nu sînt, în fond, cu nimic mai laici decît şiiţii; sînt doar interesaţi să diminueze importanţa unei identităţi de sectă care îi condamnă la un statut de minoritate.

Conflictul sîngeros din Siria este descris adesea ca un război iranian, ca un efort de a ţine majoritatea sunnită siriană în şah şi de a consolida puterea şi prestigiul Iranului în Levant. La rîndul lor, sunniţii irakieni se plîng de influenţa iraniană, mai puternică decît a fost vreodată în ultimele secole, asupra guvernului irakian. Dar şiiţii irakieni sînt, înainte de toate, irakieni şi arabi, şi abia apoi şiiţi. Nu e de mirare că îşi doresc o relaţie mai bună decît în vremea lui Saddam Hussein cu Iranul. Era, în fond, previzibil. Statelor Unite şi altor ţări le pot displăcea legăturile strînse dintre Irak şi Iran, dar ar fi trebuit să se gîndească la asta înaintea invaziei coordonate de SUA în 2003.

Dată fiind puterea şi concentraţia teritorială a şiiţilor şi sunniţilor irakieni şi a comunităţilor kurde, orice guvernare irakiană de succes ar trebui să găsească mijloace de a conduce ţara prin consens intercomunitar. Aceasta este sarcina lui Maliki; şi, de asemenea, a următorului prim-ministru. Dar în climatul actual, e greu de crezut că numirea unui nou ministru sunnit ar opri valul de atentatori sinucigaşi cu bombă trimişi de Al-Qaida – o grupare despre care nu se ştie că ar negocia acorduri de partajare a puterii. Este puţin probabil ca Irakul şi Siria să-şi rezolve singure problemele. Retragerea trupelor americane din Irak, în special a acelora care au contribuit la extrem de dificila pacificare din Anbar, e definitivă. Dar SUA trebuie să rămînă puternic angajată politic în sprijinirea guvernului central şi să emită criticile la adresa lui Maliki numai pe canale private. Faptul că vice-preşedintele Joe Biden menţine legătura cu Maliki este un semn bun.

De asemenea, Irakul şi Siria au nevoie de mai mult ajutor extern decît în momentul de faţă. Diplomaţii egipteni au jucat adesea un rol esenţial în regiune, dar, acum, Egiptul este preocupat de probleme interne şi va rămîne astfel mulţi ani de aici înainte. Turcia a încercat să se implice activ, dar eforturile sale nu au fost întotdeauna bine văzute de arabi. La rîndul lor, saudiţii nu par că au intenţia să modereze între şiiţi şi sunniţi, nici chiar între grupări sunnite rivale.

Conferinţele de pace de la Geneva reprezintă o abordare corectă. SUA în mod special nu trebuie să uite că reuşita unui acord de partajare a puterii în Siria ar putea fi cea mai bună cale pentru a da guvernului central irakian ocazia să se adreseze, fie şi cu întîrziere, comunităţii sunnite. Progresul în direcţia stabilităţii politice a uneia dintre cele două ţări aduce cu sine un progres similar şi în cealaltă ţară. 

Christopher R. Hill, fost vice-ministru de externe al SUA pentru Asia de Est, este decan al Korbel School of International Studies, Universitatea Denver.

traducere de Matei PLEŞU 

Foto: wikipedia.org

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Sorin Grindeanu  Ilie Bolojan Foto Mediafax (1) jpg
Bolojan, replică pentru PSD, după ameninţările cu ieşirea de la guvernare: „E ușor să stai pe margine”
În timp ce PSD sugerează că ar putea părăsi guvernarea, premierul Ilie Bolojan evită disputele publice și le amintește că „este foarte ușor să stai pe margine și să spui cum ar trebui făcut”.
WhatsApp Image 2025 07 08 at 22 06 18 c9d4de71 jpg
Bolojan, discuție cu omologul ucrainean despre sprijinul României și drepturile românilor din Ucraina
Premierul Ilie Bolojan a discutat cu omologul său ucrainean despre sprijinul României pentru guvernul de la Kiev în fața agresiunii ruse, dar şi despre importanța protejării drepturilor minorității române din Ucraina.
Sabie medievală descoperită în Vistula (© Facebook / Stołeczny Konserwator Zabytków)
Sabie medievală descoperită în Vistula, după ce nivelul apei fluviului a ajuns la un minim istoric
Un pescar a descoperit o sabie medievală bine conservată în albia Vistulei, cel mai lung fluviu din Polonia. Artefactul a fost predat autorităților, care se vor asigura că este conservat corespunzător și vor încerca să-i stabilească proveniența.
Ricardo Matos, FC Argeș jpeg
Superliga se umple de străini. FC Argeș a aprobat transferul unui fotbalist șlefuit în academia Benficăi
FC Argeș a făcut anunțul oficial. Clubul își consolidează atacul printr-un transfer de proporții.
Dennis Man și partenera jpeg
Iubita lui Dennis Man, apariție îndrăzneață în sala de forță. Partenera tricolorului, pasionată de fitness și stil, se află într-o formă de invidiat
După ce a fost, practic, uitat pe banca de rezerve la Parma, Dennis Man (26 de ani) se află pe cale să își încheie angajamentul cu Parma.
Excavator sapă pentru a extrage resurse naturale FOTO Shutterstock
Costul real al metalelor rare pe care lumea le cumpără din China: terenuri otrăvite, ape contaminate și boli grave
În spatele fiecărui smartphone, televizor, sistem militar sau mașină electrică se dă o bătălie pentru pământuri rare.
BeFunky collage   2025 07 08T154632 597 jpg
Povestea de iubire dintre Ion Dichiseanu și Simona Florescu. Au fost căsătoriți 22 de ani: „Eu n-am ştiut ce vârstă are Dichi până ne-am căsătorit”
Deși au existat numeroase speculații legate de viitorul relației lor, având în vedere diferența de vârstă de 35 de ani, Ion Dichiseanu și Simona Florescu au trăit o căsnicie solidă, care a durat 22 de ani.
Sala de operații  Foto Pixabay jpg
Mesajul viral al unui neurochirurg: „Tuturor le e foame! Fără un loc de muncă imediat după rezidențiat, stăm flămânzi, pe banii părinților”
Un apreciat medic neurochirurg a explicat de ce colegii săi sunt în continuare tentați să plece din țară. Motivele nu mai sunt legate de bani sau de dotarea din unitățile sanitare, la care se gândesc guvernanții, ci de lipsa de locuri. Postarea sa a devenit virală.
Răzvan Marin și partenera jpeg
Zi specială pentru Răzvan Marin. Tricolorul a spus „Da” la starea civilă
Răzvan Marin (29 de ani) a trăit unul dintre cele mai emoționante momente din viața sa personală.