Regatul meu pentru o parcare

Publicat în Dilema Veche nr. 823 din 28 noiembrie – 4 decembrie 2019
Regatul meu pentru o parcare jpeg

Cu acest titlu mizerabil îl aduc în scenă pe Richard al III-lea, cel care în mijlocul bătăliei nu avea nimic mai bun de făcut decît să spună „regatul meu pentru un cal“ (replica era desigur pregătită încă de-acasă). Și ca să scăpăm rapid și de vestea neplăcută, adică senzațională – da, scheletul ultimului rege medieval al Angliei a fost găsit de arheologi în 2012 sub asfaltul unei parcări din Leicester. Ideea căutării regelui acolo a fost a unui grup de amatori, dovadă că și input-ul nespecialiștilor ne este de trebuință.

Richard a murit în 1485, în ultima bătălie mare dintr-un război civil căruia istoricii îi dau numele jucăuș și parfumat de Războiul celor Două Roze, căci cine poate rezista unei poante, chiar dacă la mijloc e un masacru? Henry VII l-a înmormîntat cu o grabă bine calculată într-o biserică franciscană, Grey Friars, desființată apoi de Henry VIII și demolată.

Scheletul descoperit în parcarea de deasupra bisericii uitate a fost identificat drept Richard printr-o combinație rară de metode ce țin de științele exacte și de cele umaniste. Mai întîi, datarea se potrivește: intervalul oferit de C14 e centrat pe anii domniei lui Richard. Investigațiile de antropologie fizică arată că e vorba de un bărbat de treizeci și ceva de ani cu scolioză severă – toate astea se potrivesc cu sursele scrise. În plus, oasele poartă 11 răni primite imediat înainte sau după moarte (deci fără inițierea unui proces de vindecare), ceea ce corespunde morții lui în bătălia de la Bosworth și sugerează că multe dintre ele sînt cauzate de lovituri de ură și umilire aplicate cadavrului. (Aș adăuga că e ciudat totuși că pe oase nu apar răni vindecate din războaie mai vechi. Arheologia gropilor comune din alte bătălii din același război, ca la Towton, arată frecvența rănilor defensive, de pildă pe antebrațe.) Poziția corpului reflectă într-adevăr o înmormîntare lipsită de orice solemnitate – groapa era prea scurtă și nu s-a găsit nici o urmă de sicriu (cuiele de obicei se păstrează) sau de giulgiu (care de obicei face oasele să fie mai aliniate longitudinal). S-au făcut și analize parazitologice, care arată că regele avea viermișori (alt nume drăgălaș).

Impresia mea e că, în ciuda pre­cauțiilor retorice din rapoartele și monografiile deja publicate, mai toți cercetătorii implicați au crezut că l‑au descoperit pe Richard încă înainte să vină, una cîte una, dovezile. Sigur că ele par să fie convergente, dar să nu uităm cît de uimitor de convergente pot fi dovezile în sprijinul unui rezultat pe care ți-l dorești. Scheletul lui Richard a fost descoperit cu un vîrf de săgeată printre vertebre. S-a făcut săgeții o radiografie, pentru siguranță, dar totul era deja clar: e Richard, ucis în luptă! Mai tîrziu, imagistica de rezoluție mai mare arată că e de fapt un cui, și anume un cui roman, care se întîmpla să fie prin pămîntul gropii (unde erau și cioburi romane, de altfel). Încă ceva: după reconstituirea feței pe baza craniului, s-a spus imediat: e leit Richard! Doar că pînă atunci aceiași oameni denunțau caracterizarea fizică și psihologică răutăcioasă făcută lui Richard, inclusiv de către Shakespeare, drept propagandă a Tudorilor împotriva ultimului Plantagenet.

Poate lucrul cel mai important din toată daravera e că o persoană anume (de care ne desparte mai mult de o jumătate de mileniu) era identificată (și) pe baza analizei de ADN, rezervată pînă atunci unor cazuri mult mai recente, de obicei în criminalistică. Doi descendenți pe linie maternă ai surorii lui Richard au oferit probe de ADN care seamănă bine cu cele extrase din scheletul individului din Grey Friars. (Trebuie să spun că s-a analizat ADN-ul mitocondrial, care n-are nici o legătură cu felul cum arătăm și care provine, practic neschimbat, doar de la mamă; ADN-ul nuclear, la care ne referim, simplu, la o bere între amici, ca adeneu și atît, cuprinde informație genetică recombinată de la ambii părinți.) Neconcordanțele între ADN-ul lui Richard și cel al unor descendenți ai lui de azi pe linie paternă au fost respinse pe motiv că paternitatea nu e niciodată sigură. Lucru care, bănuiesc, n-ar mai fi fost adus în discuție dacă ele confirmau identificarea regelui.

Există azi o mistică a analizelor de ADN despre care unii cred că pot explica singure (și fără bîjbîieli arheologice) marile migrații preistorice. Despre excese de acest tip a scris, într-o excelentă sinteză din 2017, Alexandra Ion de la Universitatea din Cambridge, care a comparat cazul lui Richard cu cazuri din România. Uneori, lucrurile merg bine: în 2005, de pildă, analiza de ADN a scheletelor îngropate în Biserica Sf. Nicolae din Rădăuți a arătat că primele două dinastii moldovenești erau înrudite pe linie maternă: mama lui Petru I și Roman I, Margareta-Muşata, era fiica lui Bogdan I și sora lui Laţcu, ceea ce nu se știa pînă atunci. În 2012, însă, probe de ADN din mormîntul nr. 10 de la Curtea de Argeș, presupus a fi al lui Vladislav Vlaicu sau Radu I, au fost analizate pentru a se confirma sau infirma originea lor cumană. (Se testa așa o veche ipoteză a lui Iorga, cunoscută mai ales datorită lui Neagu Djuvara, conform căreia primii conducători valahi erau de origine cumană.) S‑au comparat aceste date cu cele – puține – cunoscute despre ADN-ul unor indivizi dintr-o comunitate medievală identificată arheologic. Premisa aici a fost că identitatea culturală se suprapune celei genetice, ceea ce e foarte problematic. S-a dovedit în final că domnitorul de la Curtea de Argeș, despre care nu știm exact cine era, nu se trăgea, genetic, din cumani, despre care nu știm exact cine erau. Deliciile cercetării de top.

Cătălin Pavel este arheolog și scriitor. Cea mai recentă carte publicată este Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal, Humanitas, 2019. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

lingouri aur jpeg
Goana după aur: românii își pun economiile la adăpost de inflație
Aurul este adesea considerat un refugiu sigur în timpurile de incertitudine economică și criză financiară, vânzările din țara noastră înregistrând o creștere importantă în prima jumătate a anului, când românii au cumpărat cu 60% mai mult față de perioada similară a anului trecut.
Geoagiu Băi, cascada clocota, germisara  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (15) jpg
Zece locuri din România care au păstrat moștenirea romană. Unde începea „drumul de la capătul lumii” spre Roma
Ruinele așezărilor romane împânzesc România, iar moștenirea arhitecturală lăsată de antici este diversă și valoroasă. Locuri ca Sarmizegetusa, Roșia Montană sau Drobeta arată amprenta puternică lăsată de romani în aceste ținuturi.
Nicolae Ceauşescu în vizită de lucru la Fabrica de confecţii din Focşani (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 41/1970)
Pericol strategic. Ce se întâmplă când școala taie legătura cu identitatea națională
Învățământul a fost, de la începuturile sale, calibrat pentru a forma muncitori în fabrici și uzine. Odată cu era post-industrială e nevoie și de o reformă a educației, însă este periculoasă scoaterea materiilor școlare despre neam, cetățenie, morală colectivă, susține analistul Hari Bucur-Marcu.
acesti oameni au noroc la bani, foto shutterstock jpg
Cum au apărut banii și de ce a fost nevoie de ei. Povestea unei invenții care a schimbat lumea
Într-o lume în care cumpărăturile online, criptomonedele și cardurile contactless domină tranzacțiile zilnice, e ușor să uităm cât de revoluționară a fost apariția banilor în istoria omenirii. Dar de unde au pornit, de fapt, banii și ce nevoie aveau oamenii de ei?
Baterie Patriot FOTO profimedia  jpg
Culisele planurilor lui Trump privind trimiterea unor rachete Patriot în Ucraina
După ce s-a consultat timp de câteva zile cu consilieri și lideri europeni, președintele american Donald Trump s-a angajat să trimită imediat zece rachete Patriot Ucrainei, relatează Axios, citând surse.
dentist istock jpg
Românii renunță la dentist din cauza scumpirilor. Avem doar 35 de cabinete stomatologice de stat în toată țara
La jumătatea anului, domeniul stomatologic din România resimte tot mai acut presiunea instabilității socio-economice. Traiul mai scump al vieții și incertitudinea generată de majorarea taxelor determină românii să renunțe sau să amâne pe termen lung intervențiile complexe.
Gara Burdujeni7 jpg
Care este, de fapt, cea mai frumoasă gară din România. Este monument istoric și a fost orfelinat
În nord-estul țării, ascunsă în orașul Suceava, se află o adevărată bijuterie arhitecturală și istorică: Gara Suceava – Burdujeni.
Plasture inteligent care vindecă răni cu ajutorul luminii solare fără antibiotice Foto Cell com dms jpg
Plasturele care vindecă rănile cu ajutorul soarelui – fără antibiotice
Plasture inteligent activat de lumina soarelui, care reduce bacteriile fără antibiotice. Invenție spaniolă ce promite tratamente eficiente și sigure pentru răni, prevenind infecțiile prin terapie fotocatalitică.
Vedere aeriană asupra plajei Cala d’Hort din Ibiza FOTO Shutterstock
Nou trend în turism - plata cu criptomonede: „De ce să nu cheltuiți ceea ce tocmai ați minat?”
Numărul extrem de mare al deținătorilor de criptomonede la nivel mondial, estimat la peste 560 de milioane de persoane, au determinat operatorii din turism și companiile aeriene să accepte plata sejururilor sau a zborurilor în monede virtuale.