Regina din tren

Publicat în Dilema Veche nr. 807 din 8-14 august 2019
Invizibilii jpeg

„Alo, doamnă Ioan, ce faceți, dragă?“ Vocea sparge liniștea din vagonul lung de tren și zdrobește foiala măruntă a celor care își caută o poziție mai bună în scaune după o așteptare neplanificată. E o voce fermă, în care se simt subtonurile unei fumătoare dedicate, bănuială confirmată de reprizele scurte de tuse tabagică. M-am așezat mai bine în scaun și m-am pregătit să ascult cu plăcerea nespusă a unui voyeur domestic, a unui trăgător cu urechea în locuri publice, a cronicarului de tanțe și costei, nici mai bun, nici mai rău ca restul, o oarecare în trenul ăsta care ne duce pe toți la București.

„Dragă, ne-am suit în sfîrșit în tren, o întîrziere de 70 de minute, îngrozitor. Doamnă Ioan“, continuă vocea, „nu vrei să știi ce hal de mizerie e.“ Aici trebuie să spun că m-am ridicat un pic din scaun sub pretextul că-mi caut ceva în rucsac. Trebuia să văd cine vorbește. E așezată cu două rînduri mai în spate, față în față cu un domn cam de aceeași vîrstă cu ea, care se va dovedi că e soțul. Au cam la vreo 60 de ani, pînă la granița cu 70. Verzi, în putere. Pe ea o văd bine; are părul tuns într-un bob dulce, de culoare cînepie, ochelari cu multe plusuri și gura încremenită într-un rictus de dezgust atunci cînd pomenește de numita mizerie. Lui îi văd doar ceafa căruntă și gulerul unei cămăși în culoarea vicleană, aflată la granița îndoielii, a oului de rață.

„Doamnă Ioan, n-am mai mers cu trenul de 50 de ani, dar nu-mi mai trebuie cîte zile oi avea. Să vezi scaunele, rupte, împuțite, un miros, dragă…“ Aud și vocea soțului: „Hai, dragă, termină, lasă.“ Vorbitoarea continuă netulburată: „E și foarte cald, nu știu dacă or avea aer condiționat, și e clasa întîi, dragă.“ Acum, femeia are dreptate. Trenul e murdar, scaunele sînt slinoase, doar că atitudinea și tonul ei ne aruncă pe noi, călătorii ăștilalți, plebea care umblă de nevoie tranca-tranca prin trenuri, într-un soi de stare inconfortabilă, vecină cu iritarea. Măria Sa, doamna care vorbește la telefon tare, are finețea unui bocanc, o sensibilitate de buldozer și nu-și simte publicul. Devine clar deja că începe s-o asculte din ce în ce mai multă lume, restul nefericiților condamnați pe viață să călătorească în împuțiciunea CFR-ului.

Aflăm că au fost la Covasna, în hotelul Dacia (mi se pare normal și un semn de patriotism absolut să faci în Covasna un hotel numit Dacia), hotel care era de asemenea nasol, cu un management incompetent la trei stele, dragă, că a fost frig și că în gară la București îi așteaptă taximetristul nostru, Cristi, care o să-i ducă acasă, la Giurgiu. „Hai, doamnă Ioan, că pierd semnalul, am intrat în munți, la revedere, dragă, bună seara.“

„Alo, doamnă Popa.“ Conversația se reia cu o a doua interlocutoare. „Dragă, e o mizerieeee! Să vezi scaunele pe care stăm. Asta e, ce să facem? Păi, tu mi ai recomandat, doamnă Popa, să mergem cu trenul, dar nu mai meeeerg…“ Soțul intervine: „Hai, dragă, lasă“. Bănuiesc că omul începe să simtă sutele de vibrații nasoale care vin dinspre restul călătorilor. Eu, de pe scaunul meu slinos, rînjesc și ciulesc mai bine urechile. Doamna Popa nu poate vorbi mai mult, cine știe ce treabă o avea, bine, doamnă Popa, te las, vorbim.

„Alo, Anișoara.“ La Anișoara am rîs deja cam tare. O doamnă din fața mea se întoarce și-mi zîmbește complice, cu sprîncenele ridicate. Anișoara află și ea de mizerieeeee, de scaunele rupte, dragă, de Covasna, de frig, de managementul incompetent. I se dau niște indicații legate de cheia de jos, de la bloc, care se înțepenește, dar trebuie să-i prinzi șpilul.

La „Alo, Oana“ a fost deja prea mult. Mi-aș fi dorit să existe și în vagoanele noastre slinoase semnele alea clare că e interzis să vorbești la telefon. Mi-aș fi dorit să am curajul să-i spun femeii că e pur și simplu nasoală și că e nepoliticos ce face. Am ignorat-o cu capul în telefon, așa cum a făcut pînă la urmă și restul lumii.

La coborîre, lăsînd în urmă slinul, mizeria și plebea din tren, l-a bruftuluit pe soț care greșise cu ceva, amărîtul: „Hai, ia vezi, că-ți iei nasul la purtare“. Ăla i-a pus pe cap, împăciuitor, o pălărie de pai. De care nu știu dacă o fi avut nevoie la Covasna, că a fost frig. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.