Şuşanele

Publicat în Dilema Veche nr. 791 din 18-24 aprilie 2019
„Cu bule“ jpeg

Cuvîntul şuşanea (de la care s-a format prin trunchiere şuşă) este destul de frecvent în româna de azi, în registrul colocvial şi în limbajul relaxat-ironic al presei. Sensul prototipic al termenului e de „spectacol improvizat, de proastă calitate“, dar dicţionarele noastre consemnează şi o accepţie mai largă, cumva înrudită: „aranjament în vederea obținerii unor profituri“ (DEX). De fapt, cuvîntul e folosit adesea ca etichetă depreciativă pentru diferite manifestări culturale, jurnalistice, politice şi sportive, asimilate metaforic spectacolului prost: „consilier local despre Zilele Eminescu: a fost o fantomă de program, ceva, acolo…; popular spus, o şuşanea“ (revista 22, nr. 36, 1991); „organizatorii au transformat-o dintr-o manifestare naţională într-o şuşanea de doi bani“ (ziare.com), „a organizat o şuşanea pe marginea unei declaraţii a premierului“ (evz.ro); „Turneul ăla din Italia este o şuşanea. Interesaţi-vă pe ce teren s-a jucat!“ (comentarii, telekomsport.ro). E prezent uneori şi sensul „şmecherie, aranjament“ – „băi nene, dacă tot vrei s-o pui de-o şuşanea, cît de dobitoc să fii încît să o faci la telefon?!“ (forum.softpedia.com) –, ba chiar şi cel (deductibil din context) de „intrigă“: „umbla cu şuşaneaua pe la cele canţelarii evropene“ (evz.ro), La menţinerea în uz a cuvîntului şi la lărgirea sensurilor sale a contribuit, probabil, şi titlul de rubrică „Bîrfe, şmenuri, şuşanele“, din revista umoristică Academia Caţavencu.

Rămîne încă nelămurită originea cuvîntului, identic ca formă cu şuşanea, „puşcă lungă“, termen militar bine cunoscut pînă acum un secol, dar ieşit între timp din uz. Vechiul şuşanea, atestat din secolul al XVIII-lea, apare în culegerea de poezii populare a lui Alecsandri („Nasturi de argint scotea / De-ncărca o şuşanea“) şi la mulţi prozatori din secolul al XIX-lea şi al XX-lea (Ion Ghica, Nicolae Filimon, N. Gane, M. Sadoveanu, Camil Petrescu), în contextele unor naraţiuni istorice, de exemplu „Trăgeau cu şuşanele de pe meterezele cetăţii“ (Vlahuţă, citat în Dicţionarul limbii române – DLR). De la desemnarea unui tip anume de puşcă ghintuită, folosită mai ales de arnăuţi, cuvîntul a ajuns să fie sinonim cu puşcă, pînă la a substitui termenul generic în expresia goliciunii extreme: gol şuşanea (I. Zanne, Proverbele românilor, citat în DLR). Originea cuvîntului (care a circulat şi în variantele şişinea, şişanea, şîşînea etc.) a fost explicată de Lazăr Şăineanu, în Influenţa orientală asupra limbei şi culturei române (1900), prin împrumut din turcă, unde termenul şeşane (şeşhane) provenea din persană, fiind compus din elementele şeş, „şase“ şi hane, „teacă“ (referindu-se deci la teaca hexagonală, după Şăineanu, sau la ţeava „cu şase ghinturi“, după Emil Suciu).

Ce legătură poate fi între o puşcă şi un spectacol prost? Majoritatea lexicografilor noştri au considerat că o asemenea legătură nu există şi au tratat cele două cuvinte în articole de dicţionar diferite. Termenul colocvial şi depreciativ modern apare în dicţionare ca avînd etimologie necunoscută; în DEX se face o trimitere etimologică prudentă („confer…“) la etimonul turcesc, fără alte explicaţii. Emil Suciu, în Influenţa turcă asupra limbii române (2010), tratează împreună cele două sensuri – şi cred că are dreptate. Autorul consideră că sensul actual „afacere ilicită, şmecherie“ a apărut din vechiul şuşanea, prin metaforă – „prin asociere cu ideea de «a împuşca», «a da lovitura»“, poate şi prin contaminare cu şustă.

Către ideea unei dezvoltări metaforice în limbajul familiar-argotic converg şi alte indicii, din păcate încă insuficiente pentru o explicaţie coerentă şi convingătoare. Cuvîntul şuşanea era folosit în revista Furnica, la începutul secolului al XX-lea, în asocieri parodice militare (semnătura Căpitanul Şuşanea) şi de cele mai multe ori în contexte bahice. Termenul apare, de exemplu, într-o serie de nume care au în comun referirea la consumul de vin: „Baronul Şpriţman, Generalul Macmahon, Ducele de Şuşanea, Marchizul de Tirbuşon“ (Furnica, 12 iunie 1914) şi într-o poezie umoristică despre băutul la cîrciumă: „Brezeanu, Kneazu ş-alţi cumetri / C-o şuşanea calibru-nalt / De patru’j’două santimetri / Bodegei Mircea-au dat asalt (…) / Căzură sughiţînd sub mese / Cu şuşanelele în mînă“ (Furnica, 26 august 1914). Mai mult, în altă poezioară comică, parodie la Peneş Curcanul, cuvîntul e pus între ghilimele, ceea ce indică folosirea sa figurată: „Ţinteş dibaci trăgaci era, / Dar nişte «şuşanele» / Trăznitu-l-au, pe cînd trăgea / La ţintă în măsele“ (Furnica, 14 august 1908). Din păcate, sensul figurat nu se poate deduce clar din context. Mi se pare însă tentantă ipoteza că în epocă ar fi existat cel puţin un uz metaforic al cuvîntului, legat de consumul de băuturi alcoolice. Sursa militară a metaforei aminteşte de denumirile glumeţe pe care le dăduse N.T. Orăşanu produselor şi accesoriilor din restaurantul lui Iordache, aşa cum le evocă Constantin Bacalbaşa în Bucureştii de altădată: baionetă (scobitoare), semiplutoane (pahare de vin), baterie (vin şi apă minerală la gheaţă), torpilă (ardei roşu) etc. În pasajul respectiv, Bacalbaşa mărturiseşte că nu-şi mai aminteşte toate denumirile glumeţe legate de restaurant. Dacă printre cele uitate era şi şuşaneaua? Chiar dacă această ipoteză nu va fi confirmată de alte texte de epocă, cred că metaforizarea puştii e destul de generoasă, în limbajul popular, astfel încît noul şuşanea să poată fi considerat o dezvoltare a celui vechi – şi nu un cuvînt cu o sursă total diferită.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

turcia epava vase jpg
Epavă foarte bine conservată, descoperită în apropiere de Antalya. Turcia va construi un muzeu subacvatic
Turcia a făcut publică descoperirea unei epave remarcabil de bine conservate, datând din perioada elenistică târzie – romană timpurie, în largul coastei Antalya, una dintre cele mai populare destinații estivale de pe Riviera turcească.
Portugalia Madeira Wikipedia jpg
Cât cheltuie românii pe vacanțele exotice și ce destinații preferă
Sezonul estival 2025 vine cu tendințe noi în preferințele turiștilor, o bună parte dintre români dorindu-și vacanțe mai lungi, bugete mai mari și destinații exotice care de multe ori le oferă experiențe noi, potrivit unui studiu de piață.
Masa la restaurant Foto Freepik com jpg
Tinerii sunt optimiști legat de bani, deși nu reușesc să pună ceva deoparte
Tinerii din Generația Z sunt cei mai optimiști privind viitorul lor financiar, deși peste 63% spun că nu reușesc să pună niciun ban deoparte și doar 16% cred că s-ar descurca în situația unor cheltuieli neprevăzute.
teacher 4784916 1280 jpg
„România e țara în care tai de unde poți. Nu de unde trebuie”. Reacție la noile măsuri din educație
Ore suplimentare, norme mărite și risc de concedieri. În timp ce inflația scade veniturile reale, profesorii se tem că statul taie tocmai din ce ține școala în viață: oameni, timp și sens.
Drumul expres Dex4 intre Autostrada Transilvania A3 si Tureni, Cluj  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (27) JPG
Mini-autostrada Clujului, pregătită de inaugurare. Imagini de pe șantierul primului drum expres din nord-vestul României
Lucrările la primul drum expres din nord-vestul României au ajuns la final, după doi ani de șantier. Șoseaua de mare viteză va scoate traficul greu din municipiul Turda, facilitând accesul spre Cluj- Napoca și legătura dintre DN 1 și Autostrada Transilvania.
Orașul Avrig  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (71) jpg
Fostul oraș al sticlei, reanimat de autostrăzi. Palatul său era numit cândva „Edenul Transilvaniei”
Două autostrăzi în șantier ar putea reanima unul dintre micile orașe din centrul României. Aflat la 25 de kilometri de Sibiu, orașul Avrig este o poartă de intrare în Munții Făgăraș și pe Valea Oltului, însă, în ultimele decenii, a avut și el de suferit de pe urma declinului industrial.
rushmore america shutterstock 2572226605 jpeg
Povestea Muntelui Rushmore, simbolul american din Vestul Sălbatic. De ce consideră triburile indigene că este un monument profan
De 4 iulie, când America celebrează libertatea și valorile fondatoare ale republicii, privirile se îndreaptă inevitabil spre unul dintre cele mai iconice simboluri naționale: Muntele Rushmore.
CharacterLineup jpeg
Povestea unui copil dintr-un cămin-spital care a văzut lumea exterioară doar 24 de ore. „Tot ce puteam vedea pe geam era un câmp complet gol“
„Izidor“ este numele unui copil care și-a petrecut prima parte a vieții într-unul dintre fostele cămine-spital pentru „irecuperabili“ din România comunistă, dar și numele scurtmetrajului care redă cea mai fericită amintire a lui: preț de 24 de ore, viața a avut gust, miros, căldură și libertate.
GettyImages 113491138 jpg
Măcelul pornit de la propagandă, două înmormântări și o crâșmă închisă. Cronica sfâșietoare a uciderii evreilor din Dorohoi
Pe 1 iulie 1940, târgul Dorohoiului a fost martorul unui masacru greu de imaginat. O unitate a armatei române, umilită și intoxicată cu propagandă antisemită, s-a dezlănțuit ucigând zeci de evrei nevinovați, devastând și dedându-se la atrocități.