Un Frankenstein bîntuie prin oraș

Publicat în Dilema Veche nr. 815 din 3-9 octombrie 2019
Viața nu încape nicidecum în grile jpeg

E celebră confuzia care s-a propagat de-a lungul timpului între monstrul creat de Victor Frankenstein și creatorul său. Omul de știință creează ființa, dintr-o dorință pozitivă, apoi creatura se dovedește a fi un monstru, care cu timpul se identifică în mentalul colectiv cu însăși creatorul său. Fragmente asamblate cu un scop pozitiv, care apoi capătă viață independentă, se dovedesc a fi nocive și se identifică, treptat, cu însuși cel ce le-a asamblat.

Am scris de mai multe ori despre un neajuns grav al actualului moment din procesul restructurării curriculumului național, proces început în urmă cu trei ani, prin programe școlare noi, printr-o viziune nouă și cu manuale școlare noi. Două mari probleme au ajuns să se transforme pas cu pas în niște monștri frankensteinieni care amenință să infecteze cancerigen viziunea nouă a programei școlare, dacă mă refer la limba și literatura română.

Mai întîi, absența unor cursuri de formare profesioniste, în cadrul cărora profesorii să înțeleagă ce înseamnă această nouă viziune, centrată pe dezvoltarea personală, dar și să asimileze reperele conceptuale noi, mai ales cele care țin de actul comunicării și cele care țin de noua gramatică. Pe scurt, despre noua viziune, aș spune că favorizează, din perspectiva literaturii, lectura de identificare și de comprehensiune, nu atît pe cea analitică, fapt evident și din dispariția speciilor și genurilor literare ca schele ale demersului de receptare a textelor. Accentul cade pe tipuri de texte și pe raportul literar/nonliterar. În privința noutăților gramaticale, să spun doar, așa, o chestie generală, ușor de înțeles, că există o altă clasificare a funcțiilor sintactice, că fostele complemente au acum altă organizare, în cazul acuzativ există complementul direct și complementul prepozițional (înainte numit complement indirect), respectiv circumstanțiale (nu complemente circumstanțiale, cum erau în fosta paradigmă gramaticală), iar complementul indirect se găsește, conform noii paradigme, doar în cazul dativ. Ei bine, multe auxiliare didactice folosesc vechile clasificări, eu însumi, în acest an școlar, avînd o elevă de clasa a VII-a transferată din altă școală, am constatat că învățase acolo după vechea paradigmă.

Apoi, a doua problemă, aș spune chiar mai gravă și mai spinoasă, o constituie absența pînă în acest moment a unor repere clare despre cum va arăta evaluarea de la sfîrșitul clasei a VIII-a pentru elevii care învață conform acestei noi programe școlare și care acum se află deja în clasa a VII-a. Neexistînd aceste repere, au început să se nască alți monștrișori, sub presiunea părinților și a media și cu sprijinul diverselor platforme educaționale mai mult sau mai puțin profesioniste, care propun deja formule de evaluare. Abia a început anul școlar, și în unele școli se vorbește despre simulări la clasa a VII-a date intern (repet, fără să existe încă nici un model oficial conform noii programe școlare), despre faptul că structura subiectului va rămîne ca pînă acum (idee colportată și semioficial, fapt care ar fi total perdant, în raport cu viziunea programei), iar profesorii au început să se agite în încercarea de a-i pregăti pe elevi după vechi șabloane. Ce rezultă de aici? Mai întîi, depășiri și mutilări ale programei școlare. Spre exemplu, deși în clasa a VII-a nu există încă pentru redactare conceptul de argumentare, fiind rezervat clasei a VIII-a, unii profesori au început să le dea elevilor scheme de argumentare. Scheme prin care sînt reproduse de fapt vechile practici, utilizate pe vechea programă școlară, elevii învățînd niște șabloane în care toarnă apoi cîteva elemente de conținut ce țin de viziunea structuralistă a abordării literaturii. Cu definiție pusă în introducere, cu formulări elucubrante de tipul „caracterul profund narativ al textului reiese din…“ – și ca o malițiozitate asumată, mă întreb cum e caracterul superficial narativ – și cu alte chestii de genul „se distinge cronotopul…“. Firește, programa nu vorbește nicăieri despre asocierea argumentării, nici măcar la clasa a -VIII-a, cu elemente de conținut care țin de analiza structurală, tipuri de texte, genuri și specii etc., dar profesorii forțează nota, neavînd reperele și fiind obișnuiți cu tiparul vechi, deși poate că argumentarea în sine nu trebuie înțeleasă în noua programă decît ca discurs în sine, vizînd opinia despre unele idei pe care textul le conține sau pur și simplu despre aspecte care țin de viață, de experiența personală sau culturală, atîta cîtă există la vîrsta lor. Dintr-o schemă cum este cea pe care am descris-o mai sus se pierde exact ceea ce e mai important și ce își propune noua viziune curriculară să urmărească: comprehensiunea textului, lectura de identificare, apoi reflecția personală, subiectivă pe marginea lui și interpretarea dintr-o perspectivă nu predominant structuralistă, ci axată pe fondul de idei.

Vor fi fiind destui care consideră că profesorii ar trebui să se descurce singuri, că o programă școlară nu e mare filozofie și trebuie doar citită cu atenție și aplicată ca atare, dar eu vă spun că nu e așa și sumarele exemple pe care vi le-am dat sînt ilustrative. Nu e o vină a profesorilor neapărat, ci a sistemului, care a dorit inițial să schimbe în bine, propunînd o programă nouă, cu o viziune mai modernă, dar care a generat Frankensteini prin absența unor formări coerente, articulate și aplicate, nu în termeni de generalități, și mai e vina sistemului pentru că nu a reușit încă să explice clar și în spiritul acestei programe școlare cum va arăta evaluarea de la sfîrșitul clasei a VIII-a. Din păcate, din nou, cei afectați sînt elevii. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.