Potaia fastidioasă

În română nu regăsim o insultă foarte cunoscută și cu un grad mare de violență în tradiția mai multor limbi și culturi romanice: cea care caracterizează batjocoritor bărbatul înșelat de soție.

„Fizic” și „față în față”

Nu era nevoie, în urmă cu doi ani, să precizăm că ne vom întîlni cu prietenii fizic sau că elevii vor merge fizic la școală.

Din nou despre „mișto”

Pe la 1900, „mișto” era deja integrat limbii române ca adverb și adjectiv.

Misterele pixului

Ar merita să reconstituim o istorie complicată a vieții cotidiene și a produselor de consum din perioada comunistă.

„Din gură de șarpe”

Expresiile populare mai vechi, pe care vorbitorii actuali nu le mai înțeleg sau nu se mai străduiesc să le înțeleagă sînt uneori reinterpretate, schimbîndu-li-se pe nesimțite forma, uneori și sensul.

S-a răspîndit foarte mult, în ultimii ani, un calc sintactic, o construcție care imită, cu elemente din română (este despre), structura din engleză is about, folosită cu anumite valori speciale, extinse.

Ghidușie

Ghidi e baza pentru derivatul ghiduș, de la care s-a format apoi și substantivul ghidușie.

Hapurile lui Morizon

Lista de expresii dezvoltate pe o bază onomastică publicată de Caragiale în 1889, sub pseudonimul Falstaff, în Constituționalul, conține multe formule ieșite cu totul din uz, dar care erau clișee ale limbii vorbite sau ale jurnalismului de la sfîrșitul secolului al XIX-lea.

Locuri prea îndepărtate

Expresivitatea limbajului popular se manifestă intens în denumirile locului îndepărtat, văzut în genere ca destinație nedorită, evocată în caracterizări depreciative și în imprecații, în tonalitate comică.