Note, stări, zile

Publicat în Dilema Veche nr. 434 din 7-13 iunie 2012
Ce ştii să faci? jpeg

20 mai 2012, Berlin

Un important profesor de biologie de la Yale vorbeşte despre relaţia dintre capacitatea reproductivă a omului, procesul de îmbătrînire, apariţia cancerului şi durata de viaţă. Teza lui se înscrie într-o suită de descoperiri şi analize statistice acceptate, se pare, astăzi, în mod unanim, de o întreagă zonă de cercetare, numită „life history“. Evident, nu pricep detaliul demonstraţiei sale. Dar cred că o pot rezuma corect în următorii termeni:

1) Există dovezi recente că genele asociate cu declanşarea cancerului coincid cu cele care stimulează performanţa reproductivă (mai cu seamă la tinereţe). În fond, şi cancerul, şi înmulţirea speciei produc un (benefic sau malefic) efect de multiplicare.

2) Forţa de reproducere a individului se plăteşte prin reducerea duratei de viaţă. Cu cît ai copiii mai devreme şi mai mulţi, cu atît rişti să trăieşti mai puţin.

3) „Natura“ nu acordă prea multă valoare individului. Nu individul e scopul, „obiectivul“ selecţiei naturale, ci un soi de rafinare genetică supra-individuală, o perfecţionare crescîndă la nivel de agregat biologic, pentru a cărei realizare individul nu e decît un punct de parcurs, un stadiu oarecare, un episod.

Cer scuze specialiştilor, dacă punctajul meu e, în prea mare măsură, aproximativ. Dar din discuţiile care au urmat am înţeles că nu eram prea departe de o înţelegere adecvată a discursului savant. Vorbitorul însuşi a admis, de altfel, că teoria lui e greu de înghiţit. La sfîrşit, mai în glumă, mai în serios, am pus o întrebare candidă. Am pornit de la faptul, menţionat chiar de conferenţiar, că, în anii ’60, descoperirile legate de rolul hipertensiunii, al diabetului şi al colesterolului în instalarea bolilor cardiovasculare au influenţat masiv modul de viaţă al oamenilor, îngăduind, astfel, o speranţă de viaţă sporită. M-aş aştepta ca şi descoperirile de-acum să-mi impună standarde comportamentale noi, să-mi influenţeze, favorabil, felul de a fi. Pe scurt, vreau să ştiu ce trebuie să fac, începînd de mîine, ca să valorific, în chip profitabil, marea descoperire a biologilor geneticieni de azi. Deocamdată, sînt doar deprimat. Tocmai am aflat că era mai bine să fac copii la bătrîneţe (sau deloc) şi că alcătuirea mea individuală nu prea contează. Am mai aflat că, odată cu facultatea de a mă reproduce, am căpătat, în fibra mea intimă, o bombă cu ceas, de natură să-mi scurteze viaţa. Nu pot decît să bombăn. Are ştiinţa dreptul să-mi spună tot ce crede că ştie, fără să aibă în vedere liniştea mea sufletească? Ce s-ar întîmpla dacă mîine ni s-ar comunica ritos, cu silogisme ţepene şi cu cifre inconturnabile, că omul e un rebut în istoria vieţii terestre, că sîntem bîlbîiala de o clipă a unei evoluţii care nu ne priveşte? E orice adevăr adevărat, adică fertil, ziditor, util? Ca să nu mai spun că ştiu o preoteasă din Balş, care a născut, în tinereţe, 17 copii şi a murit la 85 de ani...

Răspunsul profesorului de la Yale a ales varianta colocvială: „Date fiind constatările pe care vi le-am împărtăşit, nu vă pot da decît un singur sfat – bucuraţi-vă de viaţă!“. Thank you, Sir! Dar pentru asta nu era nevoie să aflu că fiecare acuplare fecundă m-a dus cu un pas mai aproape de mormînt.

În cele din urmă, totuşi, am depăşit accesul de indispoziţie de după conferinţă şi mi-am dat seama brusc că, în cultura europeană, n-a fost nevoie de microscoape şi numărători pentru a cupla tema voluptăţii cu tema morţii. Necazul e vechi: durerile facerii şi moartea au intrat în scenă – spune Geneza – odată cu „păcatul originar“. Sămînţa sfîrşitului individual ne-a revenit, ca izgonire din rai, îndată după derapajul erotic al protopărinţilor. De-atunci şi pînă la Maurice Barrès (Du sang, de la volupté et de la mort) sau Freud, Eros şi Thanatos, au format un cuplu stabil pînă la banalitate. E drept, cu o temă „culturală“ pot conversa fără riscuri ultime. Ea mă pune pe gînduri, fără să mă condamne. Cu o demonstraţie „ştiinţifică“ nu e de glumit. Verdictul ei mă ţintuieşte locului şi, de fapt, mă pune între paranteze. No comment! Prefer, în consecinţă, să mă refugiez în mica istorie: să-mi amintesc, de pildă, că în secolul al XVIII-lea („dulcea sută a optsprezecea“ – cum îi spunea Matei Caragiale), orgasmului i se zicea „la petite mort“, mica moarte. Un fel de a adumbri exaltarea orgasmică? Sau un fel de a bagateliza, cu o frivolă graţie, moartea?     

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cel mai crud torționar, Nicolae Moromete: „Porc mincinos. În Republica noastră populară, pentru «nimic» nu se capătă mai mult de zece ani!“
Pe unde a trecut, torționarul Nicolae Moromete a semănat teroare, fie că a fost la Aiud, Jilava sau Vacăreşti. Neavând niciun fel de studii, el a fost subiectul unor situații de-a dreptul hilare.
image
Afacerea care ia amploare în România. Locațiile apar ca ciupercile după ploaie, dar tot par neîncăpătoare: „Nu mai avem locuri disponibile”
În ultimii ani, în marile orașe ale României au fost amenajate foarte multe locații dedicate practicării sportului în aer liber. De cele mai multe ori este vorba despre terenuri de fotbal.
image
Admis cu 10 la Automatică. Ionuț Mihăilescu din Caracal a fost singurul decar din 3.500 candidați. A lucrat cot la cot cu bunica exerciții și probleme
Un elev de clasa a XII-a din județul Olt este deja admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București, cu media 10. Bunica sa a jucat un rol determinant.

HIstoria.ro

image
Olimpia, cel mai tânăr muzeu al ţării
Primul muzeu din România dedicat istoriei sportului și turismului montan a fost deschis la Brașov, în an olimpic, la „Olimpia”, în fostul sediu al Reuniunii de patinaj, clădire construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, restaurată de Muzeul Județean de Istorie Brașov.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.