O opinie despre universitatea secolului XXI

Publicat în Dilema Veche nr. 329 din 3 - 9 iunie 2010
Întrebări jpeg

Cu cîteva luni în urmă, Yehuda Elkana – profesor de istoria şi filozofia ştiinţei la Harvard, Oxford, Tel Aviv, ETH Zürich etc., director, vreme de douăzeci şi cinci de ani, al Institutului Van Leer din Ierusalim şi, pînă de curînd, rector al Universităţii Central Europene de la Budapesta – a vorbit, la Institutul de Studii Avansate din Berlin, despre cum ar trebui să arate instituţiile academice în secolul care tocmai a început. Viziunea profesorului Elkana este, în contextul dezbaterilor actuale pe această temă, extrem de curajoasă, drept care a putut stîrni o sumedenie de perplexităţi, reacţii iritate şi idiosincrasii. Un simplu editorial nu poate spera să reproducă, fără omisiuni importante, demonstraţia de la Berlin. Dar măcar cîteva dintre temeiurile şi reperele sale ar merita aduse în discuţie, în beneficiul unei perspective de reformă academică, despre care la noi se vorbeşte mult, dar, cel mai adesea, divagatoriu.

Educaţia „modernă“ se desfăşoară, în genere, după un set de valori consacrate de secolul luminilor şi devenite, între timp, un soi de „decalog“ subînţeles, asupra căruia nimeni nu mai reflectează în mod proaspăt. Iată, în mare, aceste valori: „realism“, obiectivitate, universalism, oroare de contradicţie, obsesia „adevărului“ absolut, identificarea spiritului analitic cu rigoarea, cultul măsurabilului, independenţa faţă de context şi faţă de felurite standarde valorice, eurocentrism etc. Nu e vorba de a discredita aceste principii, nu se încearcă subminarea autorităţii lor. E vorba doar de a le regîndi, de a evita ceea ce Ernest Gellner numea, acum aproape douăzeci de ani, „fundamentalismul luminist“. Şi asta tocmai în numele spiritului luminist autentic.

Reevaluarea conglomeratului valoric luminist ar putea duce la o schimbare de orientare şi de stil a învăţămîntului şi cercetării contemporane. Cîteva propuneri:

1) A acorda o importanţă sporită reflexiei epistemologice, confruntării cu fundamentele cunoaşterii, încurajînd o deschidere specială pentru contradicţiile şi inconsecvenţele ştiinţei.

2) A stimula cercetarea „riscantă“, spiritul de aventură intelectuală, de natură să reflecte personalitatea, caracterul, deprinderile şi dispoziţiile specifice ale cercetătorului. Fireşte, fără a neglija precizia demersului şi exigenţele rigorii ştiinţifice.

3) A pune accentul pe cursurile care expun stadiul problemei, controversele de ultimă oră şi, în mai mică măsură, „gata-făcutul“ disciplinei.

4) A combate supraspecializarea născătoare de îngustime, incultură, de-contextualizare. A acorda mereu o mare atenţie contextului filosofic, sociologic şi metodologic în care se desfăşoară cercetarea. A nu marginaliza formaţia socio-politică, psihologică, într-un cuvînt „umanistă“ a studenţilor.

5) A chestiona programatic rutina şi slăbiciunile aşa-numitului „mainstream“ al disciplinelor; a educa spiritul critic, reflexivitatea pasului înapoi, experimentul mental al răsturnărilor de perspectivă.

6) A evita deopotrivă abuzul de adaptare locală, naţională, dar şi falsul globalism al „curriculum“-ului unic, valabil în egală măsură pentru toată lumea. E nevoie de subtile diferenţieri, bazate pe nevoile, opţiunile de viitor şi provenienţa socio-culturală a feluritelor grupuri de studenţi.

7) Una dintre cele mai controversate sugestii ale profesorului Elkana este cea privitoare la imperativul „publish or die!“. El observă că, de vreme ce numai cca 5% dintre studenţi se dedică, de regulă, cercetării, n-ar trebui obligaţi să se angajeze în publicistică „contributivă“ mai mult de 5-10% din „populaţia“ facultăţilor. Or s-a creat un sistem, prin care fiecare profesor universitar predă un număr relativ mic de ore (4-8 pe săptămînă), dar, pentru a obţine un contract de muncă pe viaţă sau pentru a fi promovat, trebuie să publice neîntrerupt rezultate valide ale cercetărilor sale. Pe de altă parte, spune Yehuda Elkana, o imensă cantitate de publicaţii („aş îndrăzni să vorbesc de cca 80%) nu sînt sub nici un chip demne a fi tipărite. Cu alte cuvinte, se încurajează, în mod vicios, o hărnicie formală, inconsistentă, neproductivă.

Poţi sau nu să împărtăşeşti părerile de mai sus. Dar în orizontul unei legi a învăţămîntului valabile pe termen lung, ar fi de dorit să nu trecem pe lîngă ele neispitiţi.
 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

banner angela similea jpg
Cântăreața Generației de Aur, mereu confundată cu Angela Similea: „Stilul era cam același”
Angela Similea, considerată una dintre cele mai de succes cântărețe ale Generației de Aur, a reușit să cucerească publicul de acasă. Putem spune că are și o „sosie”, de fapt, o altă artistă care îi seamănă foarte mult, motiv pentru care oamenii le confundă destul de des. V-ați dat seama despre cine
Statue of Christ at Cemetery Hill overlooking old Yungay jpg
Cele mai groaznice 45 de secunde din istoria recentă a omenirii. Dezastrul care a îngropat într-o clipă aproape 200 de localități
În anul 1970 a avut loc una dintre cele mai mari tragedii umanitare din lume, provocate de un dezastru natural. Aproximativ 80.000 de oameni și-au pierdut viața și alți 100.000 au fost răniți, după ce câteva localități au fost efectiv îngropate sub moloz, pietre și zăpadă.
image png
Mască naturală făcută în casă care accelerează creșterea părului de 4 ori mai repede. E o adevărată minune!
Dacă ai trecut deja prin toate gamele de șampoane, loțiuni-minune și uleiuri esențiale care promit să-ți transforme părul peste noapte, dar părul tău refuză în continuare să colaboreze, e momentul să iei în calcul o abordare radical de simplă.
Rafal Trzaskowski și Karol Nawrocki (© x.com)
Turul doi al prezidențialelor poloneze. MAGA a pierdut România. Poate câștiga Polonia?
Turul doi al alegerilor prezidențiale din Polonia se desfășoară, duminică, 1 iunie, într-un climat tensionat, cu o încărcătură simbolică ce depășește granițele țării și care, din multe puncte de vedere, amintește de luptele ideologice din România.
Sardinia foto unsplash jpg
Vacanța ruinată a unei familii de români în Italia: „Mașina ne-a fost deschisă și golită. Poliția a spus că e ceva normal”
O familie de români a avut o experiență teribilă într-una dintre cele mai populare destinații din Italia: mașina pe care au închiriat-o a fost deschisă fără să fie forțată și golită. Ce putem face pentru a nu cădea victime hoților din mașini.
trrezit noaptea1 jpeg
De ce ne trezim în fiecare noapte la ora 3 sau 4, conform Inteligenței Artificiale. Coincidență sau mesaj ascuns al corpului?
Ai pățit vreodată să te trezești brusc, în toiul nopții, și să vezi pe ceas exact ora 3:00 sau 4:00? Dacă da, nu ești singurul.
alegeri romania eu vs disinfo png
Kremlinul și manualul de dezinformare: Franța și „mafia europeană”, acuzate de interferențe în alegerile românești
Episodul acuzațiilor aduse de Pavel Durov, cofondatorul Telegram, care este anchetat sub control judiciar în Franța, cu privire la alegerile din România este scos din manualul de dezinformare al Kremlinului, arată portalul UE care combate propaganda rusă.
Captură de ecran din 2025 05 31 la 19 24 54 png
Momentul în care trei bărbați au condus România în același timp. Ce rol a avut Locotenenţa Domnească
Istoria României moderne cuprinde episoade puțin cunoscute, dar esențiale în evoluția sa politică. Un astfel de moment aparte s-a petrecut în anul 1866, atunci când, pentru o perioadă de aproximativ trei luni, țara a fost condusă simultan de trei bărbați. Această formulă de conducere colectivă, fără
stefan cel mare
Ce mânca Ștefan cel Mare la micul dejun. Alimentele ce nu lipseau din meniul său
Personalități istorice precum Ștefan cel Mare impresionează și azi, iar multor oameni le este greu să își imagineze astfel de persoane în situații banale, cum ar fi masa.