⬆
aproapele - ce și (cum) facem pentru el
Altruism și civism
De ce aşa, deodată, un dosar despre asemenea atitudini, umane şi cetăţeneşti? Simplu: deoarece constat, tot mai apăsător pe zi ce trece, că le întîlnesc tot mai rar în viaţa cotidiană. Mi se pare că oamenii din jurul meu sînt tot mai puţin interesaţi de ceilalţi semeni ai lor, în special de cei care nu le sînt apropiaţi la prima mînă, precum familiile sau prietenii.
Expresii ale iubirii creștine
Atunci cînd auzim sau ne referim la altruism sau la atitudinea civică, gîndul nostru se îndreaptă spre două dintre cele mai respectate şi serioase virtuţi ale societăţii contemporane. Putem vorbi – fără teama de a greşi – de două coordonate fundamentale ale societăţii zilelor noastre.
Apărați-ne de democrație că de dictatură ne ocupăm singuri
Am fost mai degrabă o elevă supusă. Cu un acut simţ al submisivităţii, pentru mine autoritatea se confirma prin statut: cine intră cu un catalog la subţioară, acela îmi e stăpîn. Au trecut nişte ani şi am ajuns să pun la îndoială orice reprezentant al autorităţii. Cu precădere al autorităţii publice.
Altruismul românesc
Din cînd în cînd, în conversaţii, sînt întrebat pe un ton conspirativ: „Ce faceţi voi, de fapt? N-aţi venit aici pur şi simplu să ajutaţi copiii sau ţara asta, aşa, fără nici un scop“. Şi ipotezele pe care le aud sînt multe: adunăm informaţii; facem spionaj; sîntem faţada unor grupuri de interese occidentale; sîntem avangarda unor trusturi financiare care-şi plasează finanţele pe termen lung.
Cum poți fi o persoană onorabilă
În linii mari, devenirea lumii la Hegel este istoria conştiinţei care izvorăşte din materie. În alţi termeni, raportul dintre conştiinţă şi instinctul de conservare. Într-o aproximare matematică, viteza de dezvoltare şi deci gradul de dezvoltare al oricărei entităţi sînt proporţionale cu exponenţiala nivelului de conştiinţă al acestuia.
Inițiativă cetățenească
Nu ne-am pus problema niciodată aici, la Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe), dacă cei care se implică în demersuri de schimbare a unor legi sînt oameni altruişti. Fără îndoială, atunci cînd eşti mînat într-un astfel de demers de grija pentru bunăstarea unei întregi comunităţi sau a unui grup marginalizat se poate spune că eşti altruist.
De la Naschmarkt la Matache
Chiar dacă Bucureştiul a privit în mod tradiţional către Paris, în realitate Viena i-a fost adesea mai aproape şi uneori i-a servit şi de model. Nu numai grădina-restaurant (Heuriger) şi mai ales şpriţul care se bea acolo par să fie de origine vieneză. Astăzi, Bucureştiul se află, dacă e să calculăm mulţimea investiţiilor austriece, aproape clar în mîini austriece.
ONGFest - „mica” societate civilă, timidă, dar ambițioasă
Bănuită de multe ori de interese meschine, acuzată de pasivitate ori de reacţie tardivă la problemele comunităţii, după 20 de ani de la Revoluţie societatea civilă dă semne că prinde viaţă. Nu este „marea societate civilă“ aparţinînd liderilor organizaţiilor neguvernamentale celebre care apar la televizor. Este „mica societate civilă“ a asociaţiilor al căror nume nu se bucură de publicitate.
Servicii sociale la biserică
"Biserica eu am construit-o. Sînt om de carte, de aceea mi-a fost foarte greu s-o fac, nu făcusem pînă atunci nici măcar un coteţ de găini. Dar cu planuri, cu ajutor de la Dumnezeu, am reuşit. Planurile au fost făcute de arhitectul Nicolae Goga. Eram foarte agitat la vremea aceea. Ştiam că aveam o perioadă scurtă în care să construiesc biserica, deci nu aveam timp de romantisme."
Mecanism anti-civism
Prin 1994, am întîlnit un activist ecologist. Era un activist adevărat, full-time, iar noi, românii, avizi de consum după decenii de penurie, nu eram deloc pregătiţi pentru aşa ceva. rofesiunea lui de credinţă mi se părea oarecum amuzantă, iar tînărul blond, care nu intra la McDonald’s nici pentru un suc – un fel de şaman al unui cult ciudat.