Obsesia lui Maniu

Publicat în Dilema Veche nr. 828 din 3 - 8 ianuarie 2020
Obsesia lui Maniu jpeg

● Corneliu Coposu, File dintr-un jurnal interzis, 1936-1947, 1953, 1967-1983, Editura Vremea, București, 2014, 536 de pagini.

Potrivit lui Corneliu Coposu, după 23 august 1944 cea mai importantă preocupare a lui Iuliu Maniu nu a fost legată nici de evoluția frontului, nici de intrarea la guvernare și poate nici chiar de strategia de recîștigare a teritoriilor pierdute de România în 1940. Întrebarea fundamentală care îl frămînta pe cel mai important om politic din România acelui moment era dacă Bucureştiul a fost cedat de către americani și britanici sferei de influență sovietice. Faptul se vede din ritmicitatea cu care tema cedării apare în Jurnalul lui Corneliu Coposu, la vremea aceea secretarul lui Iuliu Maniu.

Suspiciunea lui Maniu – care încolțise probabil încă din ultimii doi ani ai războiului, pe cînd putuse constata că nu reușea să stabilească nimic cu aliații occidentali fără ca aceștia să nu invoce și avizul sovietic – pare să fi fost augmentată de relatările membrilor români ai comisiei de armistițiu reveniți de la Moscova. Ei povestiseră – și Coposu consemnează în Jurnal – cum ambasadorul englez Sir Archibald Clark Kerr se prezentase „puțin alcoolizat“, cum reprezentantul american părea „plictisit“ și cum amîndoi, după fiecare paragraf al convenției prezentat de Molotov, „îngînau monosilabicul lor yes“. Aproximativ zece zile mai tîrziu, Coposu consemnează prima tentativă a lui Maniu de a lua legătura cu vicemareșalul Donald Stevenson, șeful misiunii militare britanice la București. Urmează, potrivit Jurnalului, o sarabandă de eschivări: „Stevenson (întrebat de Manuilă) nu a primit încă răspuns de la guvernul britanic“ (4 octombrie); „Maniu solicită (prin Rică Georgescu) o întrevedere cu vicemareșalul aerului Stevenson. Rică Georgescu aduce răspunsul că Stevenson nu este autorizat de guvernul lui să discute cu Maniu și că se ferește să întreprindă orice acțiune care i-ar putea supăra pe sovietici“ (25 octombrie); „Maniu trimite pe Manuilă la Stevenson, într-un sondaj pentru a verifica supoziția care îl obsedează. (…) Stevenson îi spune lui Manuilă să se adreseze lui Le Rougetel“ (27 octombrie); „Maniu trimite pe Manuilă la vicemareșalul Stevenson cu un memoriu adresat lui Churchill, prin care arată situația gravă în care se află România, denunță comportamentul Armatei Roșii în țară și cere lămuriri concrete în ce privește soarta României, întrebînd dacă viitoarea organizare a țării depinde de Aliați sau dacă a fost lăsată în jurisdicția Uniunii Sovietice“ (1 noiembrie).

Pînă la urmă, Maniu a reușit să îl întîlnească pe Le Rougetel, invitat cu soția acasă la cină la familia Coposu, pe 30 noiembrie 1944. După ce s-a servit „copios“ din palinca de piersici pregătită de gazdă, consilierul politic al misiunii ar fi răspuns că abuzurile Armatei Roșii „trebuie să fie considerate excese soldățești obișnuite pe timp de război“. In vino veritas, s-o fi gîndit Coposu, dar nu a mai trecut în Jurnal. Maniu și Mihalache se interesează apoi dacă misiunile americană și britanică au doar un rol „decorativ“. Le Rougetel răspunde că prezența misiunilor înseamnă „garanție pentru respectarea Cartei Atlanticului“. Este vorba de declarația comună din august 1941 a lui Roosevelt și Churchill privind dreptul națiunilor de a-și alege sistemul de guvernămînt. Cîteva zile mai tîrziu, pe 5 decembrie, Coposu însuşi merge la misiune pentru a primi verbal răspunsul Londrei la memoriul lui Maniu. „Guvernul britanic nu are latitudinea de a face confesiuni de felul celor solicitate de șeful Blocului Național Democratic, privind înțelegerea intervenită între conducătorii națiunilor aliate“, consemnează secretarul liderului PNȚ. Răspunsul venea după ce, pe 22 noiembrie, la politicienii de la București ajunseseră primele informații despre ceea ce mai tîrziu s-a numit „acordul de procentaj“ din octombrie de la Moscova, dintre Churchill și Stalin. „Maniu, deși nu pare surprins de răspuns, nu-și poate masca o evidentă decepție“, încheie Coposu descrierea întîlnirii cu Le Rougetel.

Ce nu a știut Coposu era că, exact în aceeași perioadă, misiunea britanică era supusă unui bombardament de interpelări paralel cu cel al lui Maniu, dar venit din partea șefului direct, premierul Winston Churchill. Din noiembrie 1944 și pînă în ianuarie 1945, Churchill și-a muștruluit oamenii de la București „care se cred în Grecia“, „nu înțeleg că rolul nostru este cu puțin mai mult decît al unui spectator“ și „fac caz de deportarea germanilor“. Potrivit comunicărilor personale ale prim-ministrului către ministrul de Externe Eden, aflate în arhivele britanice, citate și de Ivor Porter, consilierul de presă al lui Le Rougetel și fost membru al Operațiunii Autonomous, Churchill scria pe 11 decembrie: „Ținînd seama că rușii ne-au sprijinit în ceea ce se întîmplă în Grecia, (…) chiar că nu este cazul să ne amestecăm prea mult în România. Amintiți-vă procentajele pe care le-am pus pe hîrtie“. Porter a susținut că și membrii misiunii aflau de înțelegerea dintre Churchill și Stalin în același timp cu politicienii de la București.

Jurnalul lui Coposu mai arată, indirect, și de ce Maniu își punea mai multă speranță în britanici decît în americani, deși „memoriul cedării“ fusese trimis și la misiunea americană. Lămurirea vine în consemnarea din 13 aprilie 1945, la o zi după anunțul morții lui Roosevelt. Coposu scrie că, potrivit lui Maniu, „din gelozie împotriva Angliei“, Roosevelt luase des partea sovieticilor în detrimentul britanicilor și că președintele american poartă „răspunderea de căpetenie“ în legătură cu eșuarea planului conceput de Churchill de debarcare aliată în Balcani. Pentru Maniu, astfel, lucrurile în privința cedării României puteau fi deci clare încă de la începutul lui 1945. Faptul că, în pofida acestei edificări, a ales să rămînă în țară și a luptat apoi în alegerile pe care le putea crede deja compromise nu face decît să adauge noi argumente la statura lui politică, probabil fără egal în România secolului XX.

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.