● Înainte să citesc cronica din Dilema veche a lui Andrei Gorzo, am intrat la filmul The Counselor (Avocatul în traducere românească), sedus fiind de distribuţia răsunătoare cu Brad Pitt, Cameron Diaz, Javier Bardem, Penelope Cruz şi Michael Fassbender, în regia lui Ridley Scott. E ceva oribil. Un horror prostesc, cu pretenţii filozofice. Nerecomandabil nici măcar adulţilor. (Andrei Manolescu)

● Cuvintele încrucişate au împlinit venerabila vîrstă de 100 de ani. Pe 21 decembrie 1913, un violonist american, Arthur Wynne, a publicat în Anglia primul careu de cuvinte încrucişate, dar fără să aibă vreun succes. După aceea a publicat-o într-un ziar american şi jocul a prins, apoi a triumfat în lumea întreagă. Povestea fascinantă pe care au avut-o cuvintele încrucişate o puteţi citi în Le Nouvel Observateur (http://bibliobs.nouvelobs.com/actualites/20131213.OBS9512/100-ans-de-mots-croises-les-cases-du-siecle.html). (Ana Maria Sandu)

● Mathias Picard, Jim Curious. Călătorie în adîncul Oceanului. Un roman grafic pentru copii mai mici sau mai mari, un fel de Douăzeci de mii de leghe sub mări, din zilele noastre. O poveste fantastică spusă în grafică 3D (cartea vine cu ochelari speciali incluşi). A apărut la Editura Jumătatea Plină. (Matei Martin)

● Pare că mai este o grămadă de vreme, nu e însă chiar aşa: pe 20 februarie, la Sala Polivalentă, Deep Purple. De neratat. (Stela Giurgeanu)

● Între 16 decembrie şi 16 ianuarie 2014, la Muzeul Naţional de Istorie, puteţi vedea o expoziţie de steaguri medievale imaginare, realizate de artişti din toată ţara. Reprezentările heraldice – ţesute, imprimate, pictate, realizate sculptural, grafic sau în tehnici mixte – sînt, de fapt, embleme personale ale artiştilor şi mă duc cu gîndul la Games of Thrones al lui R.R. Martin. (Adina Popescu)

● Pe site-ul publicaţiei Time (http://science.time.com/2013/12/16/tiny-beauties-lifes-smallest-wonders-as-seen-through-a-microscope/), o galerie foto cu „frumuseţi minuscule“, printre care pădurea de licurici/cortexul unui şoarece adult şi caleidoscopul/secţiunea transversală printr-un mugure de crin. (Luiza Vasiliu)

● Interviul pe care Cătălina Miciu i l-a luat Zeruyei Shalev pentru blog.carturesti.ro: „După ce a fost publicat romanul Thera, am primit reacţii, în Israel, de la cupluri care, după ce mi-au citit cartea, au decis să rămînă împreună. Am fost şocată pentru că nu am vrut să scriu un manifest împotriva divorţului... Dar au fost nenumărate cazuri de oameni care au folosit cartea pentru a-şi convinge prietenii să nu divorţeze. Asta a fost copleşitor şi chiar un pic înfricoşător. Recent, la şapte ani de la publicarea cărţii, eram la coadă la supermarket cînd o femeie mi-a spus: «Numai datorită ţie am rămas împreună cu soţul meu.» M-am speriat un pic şi i-am spus că sper măcar că e fericită. Şi mi-a răspuns: «Nu ştiu sigur.» Dacă oamenii sînt nefericiţi sper că nu vor sta împreună de dragul unei cărţi.“ (Marius Chivu)

● Expoziţia Subjective Histories, de la Galeria 72 A, de pe dr Felix. Expun: Jan Albu, Matei Enroc, Maia Ştefana Oprea. (Iaromira Popovici)

● Corelli Atmosphere, magazinul de decoraţiuni din Piaţa Amzei, unde poţi găsi, printre altele: urşi retro, chiar îmbrăcaţi; îngeri mici şi uriaşi; stele supradimensionate; o colecţie de accesorii de pom mov, pentru excentrici. (Iaromira Popovici)

● Două dosare consistente, extrem de interesante, pe www.eurozine.com. Unul – „Euromaidan“ – e despre Ucraina şi cuprinde cîteva texte ale unor importanţi intelectuali ucraineni (Anton Şehovţov, The Ukrainian revolution is European and national, Mykola Riabciuk, Euromaidan and beyond) şi un comentariu al lui Ivan Krastev. Celălalt se numeşte The ends of democracy şi conţine cîteva texte provocatoare despre „soarta“ democraţiei în lumea de azi. Unul dintre articole e semnat de Helen Margetts (directoare la Oxford Internet Institute) şi se numeşte The unpredictability of politics in the age of social media. (Mircea Vasilescu)