O lume de plastic

Publicat în Dilema Veche nr. 385 din 30 iunie - 6 iulie 2011
Democraţia cititului jpeg

De cîte ori om fi avut cu toţii reverii privind fotografii cu păşuni verzi, dealuri molcome pistruiate ici şi colo de clăi de fîn, lanuri imense de maci, plaje albe mărginite de ape azurii? De cîte ori, privind fotografiile alea, om fi constatat că mintea întreagă ne alunecă în clişee dintre cele mai dureroase? Prima frază a compunerii aici de faţă s-a dus înainte slobodă, independentă, în dicteu automat: păşunile sînt „verzi“, dealurile „molcome“ şi apele, evident, „azurii“. Aceeaşi înmuiere oarbă ne-o cuprinde pe mulţi dintre noi, locuitori ai asfaltului, la gîndul unei ieşiri în natură. Să simţi iarba proaspătă sub tălpile goale! Să stai la soare lungit, crucificat între flori înalte. Să nu auzi nimic altceva decît vreo gîză vîjîind scurt, intens, pierzîndu-se apoi la fel de brusc în tăcerea ruptă cînd şi cînd de un lătrat răguşit de cîine mănăstiresc. 

Şi să constaţi că stai pe un muşuroi de furnici. Că o viespe nu vrea să te lase în pace neam. Că iarba aia verde, frumoasă, mătăsoasă colcăie de vietăţi cu multe picioare, antene, aripioare, chelicere, pîntece bombate, străvezii, în care se desluşesc viscere cleioase, nepămîntene. În umbroasele crînguri, dacă eşti neatent orăşean şi caşti gura după păsări dumnezeiesc de mici şi cîntătoare, ai toate şansele să intri cu capul într-o pînză de păianjen întinsă temeinic şi lipicios în lăstărişul înalt. Paingul burtos se va refugia într-un colţ al pînzei sfîşiate. Îl vezi într-o atitudine aproape omenească, mîinile cruciş la piept, ţistuind dezaprobator şi clătinînd amărît din cap. Tu vei fi încleiat în pînza pe care încerci s-o îndepărtezi isteric de pe faţă, păr şi ochi. Doi paşi mai încolo, intri într-un nor de minuscule musculiţe şi iar începi să dai din mîini şi să scuturi din cap ca un mînzoc ros de căpăstru. Mai încolo, ameţit, vei călca probabil fix în mijlocul unei balegi calde de vacă. Şi, în general, văzut de undeva de dinafară vei fi o vietate neliniştită dînd răstimp din mîini şi din picioare, scuturîndu-ţi tricoul, alergînd de colo colo gonit de tăuni nervoşi, de ierburi pişcăcioase şi strîmbînd din nas la mirosul putred de rădăcini coapte de vară. 

Poate, în oraş fiind, te vei bucura ca mine că o vie ţi-a încălecat balconul şi că-ţi dă o lumină umbroasă, verzuie, că e tînără şi viguroasă, cu nişte cîrcei harnici şi căţărători. O iubeşti şi o îngrijeşti, vezi cum înfloreşte, vezi cum petalele minuscule încep să cadă lăsînd loc în ciorchine bobului mic şi verde. Numai că, atunci cînd respirînd adînc şi mulţumit sub bolta verde, hărnicind sub ea la alte flori în ghivece, te vei trezi cu părul şi cu capul plin de minuscule bobiţe. Ţi se vor părea poate foarte vii în felul cum îţi brobonesc pielea capului şi în încăpăţînarea cu care vor să rămînă acolo, încîlcite în păr. Iubitor de natură, pui în aer liber petunii şi trandafiri şi-i găseşti într-o bună zi înecaţi în puzderie de muşiţe verzi, dezgustătoare fie şi numai prin prezenţa lor copleşitoare. 

Te simţi probabil sătul şi speriat de atîtea E-uri, coloranţi şi agenţi de afînare de prin mîncărurile de supermarket. Vrei ceva natural, de la ţară. Primeşti un pui alergat în curţi ţărăneşti; nu ştii exact cum să scapi de cioturile îndărătnice de pene bine ancorate care se mai ivesc de ici, de colo. Plus că vietatea pare aţoasă, ca un atlet de performanţă. Nici carnea nu e albă ca a ciupercilor bolnăvicioase, ci trage spre un roşietic vînătoresc. Iar aroma îţi ajunge pînă dincolo de nări şi nu pare OK. Untul e gros, smîntîna vîrtoasă.  

Iubitor declarat de natură, de aer tare, ţi-ar fi oare mai bine sub meri de plastic, printre roşii standard, rotunde, fără fălci umflate asimetric şi stropite de bubiţe negre? Ţi-ar fi oare mai bine într-o iarbă aseptică, de aţică mătăsoasă? Pe un pămînt catifelat fără de gîngănii? Mie probabil că da. Singura teamă e că, mumificată fiind după moarte de toţi conservanţii din chipsuri, voi fi nevoită să bîntui o lume cît se poate de reală în roiuri de musculiţe. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.