Tîrguri şi lumini

Publicat în Dilema Veche nr. 412 din 5-11 ianuarie 2011
Tîrguri şi lumini jpeg

Tocmai după ce am scris despre prea-plinul, pînă la saturaţie, al industriei de Crăciun, s-a întîmplat să ajung la Viena cu puţin înainte de acelaşi Crăciun. Nu pot spune că această călătorie mi-a schimbat complet perspectiva din articolul anterior; ci doar că, măcar pe alocuri, a reuşit să mă bucure şi să mă uimească.

Primul loc crăciunesc de acolo, în care am ajuns, a fost tîrgul de la primăria lor (Rathaus). Fabuloasa primărie care seamănă cu o biserică gotică, cu un castel, cu orice altceva decît cu o simplă instituţie. În parcul din faţa primăriei se întindea unul dintre obişnuitele tîrguri de Crăciun.

Spun „obişnuitele“ pentru că am încetat să mai am reacţii strict exclamative în faţa lor, aşa cum am făcut-o atunci cînd l-am văzut pe cel dintîi, la Strasbourg. Şi pentru că, de cîtva timp, şi Bucureştiul s-a umplut de astfel de tîrguri.

Desigur – veţi spune – cele din Bucureşti nu se compară cu cele din Viena. Iarăşi, era o vreme cînd aşa gîndeam şi eu, dar acum cred că, totuşi, se compară. Multe dintre podoabele de pom şi obiectele de acolo le ştiam de aici şi nu mi s-au mai părut atît de senzaţionale. Turtă dulce avem şi noi, la fel şi papuci, şi mănuşi tricotate ori căciuli blănoase.

La Viena, însă, varietatea era mai mare: ce putem găsi la noi se găsea acolo de trei ori mai mult, să zicem (niciodată n-am fost bună la cifre). Şi unele dintre globurile şi jucăriile de acolo nu existau, deloc, la noi.

Te aştepta o întreagă pleiadă de îngeri, din lemn, metal, sticlă, vată sau stofă, zîmbitori, sobrii, neutri, zglobii sau trişti. Ba chiar şi aripi albe, de înger, pe care ţi le puteai lipi pe haine. Pentru iubitorii de mîţe – toate felurile de pisici, de agăţat sau de expus, cu tot atîtea stări şi expresii ca şi îngerii. Iesle, mari şi mici, în general kitschoase. Globuri cu zăpadă falsă, turte dulci tare alambicate, globuri, ca-n copilăria mea, din sticlă.

Pentru gurmanzi, crenvurşti şi cîrnaţi, mai subţiri sau mai dolofani, cu sau fără brînză, afumaţi sau nu, frankfurteri sau debreţineri; dar şi cartofi, tăiaţi în toate felurile şi copţi sau prăjiţi, inclusiv în spirală, la un aparat special, în faţa căruia am stat gură-cască timp de zece minute (ce-i drept, asta s-a întîmplat într-un alt tîrg, cel de la Schönbrunn). Precum şi castane, la cornet. Şi tradiţionalul (la ei) punsch, cu tot soiul de arome, de la portocale la vanilie, care se vindea în căni cu primăria în relief, pe care ţi se percepea garanţie, la fel şi pe halbele de bere de la Costineşti din studenţia mea. (Şi acolo cerşetorii locali ţi le cereau ca să ia banii pe ele).

În parc, însă, ce mi-a mers cu adevărat la inimă a fost pomul cu inimi: unul dintre copacii de acolo era decorat cu inimi mari, roşii, care noaptea se aprindeau, evident, feeric. Nu-ţi puteai dori altceva, oricît de Scrooge erai, decît să stai într-o seară sub pomul cu inimi.

Sau, pentru cei mai puţin direct sentimentali, măcar sub cel cu oameni de zăpadă, frunze de aur sau chiar baloane. Vienezii decoraseră pomii impecabil şi idilic, fără să fie prea-prea.

De fapt, în general decoraţiunile de Crăciun din Viena, fie ele de pe străzi sau din vitrine, erau mai de bun-gust decît majoritatea celor de la noi. De altfel, cele din centru erau aceleaşi pe care le ştiam din anii trecuţi, şi nimeni nu părea să facă o tragedie din asta.

Şi brazii din oraş, şi vitrinele erau decorate altfel decît sîntem noi obişnuiţi: în general, în spiritul unei singure idei, fie că era vorba de nişte aripi de înger sau coarne de ren, sau, pur şi simplu, nişte uriaşe funde roşii. Tradiţia – imperială, ne-am grăbi să spunem noi – se cunoştea.

Dar să nu terminăm într-o notă invidioasă sau tînjitoare: ei sînt ei, şi noi sîntem noi. Nu-mi displac total nici tîrgurile, nici decoraţiunile din Bucureşti (deşi despre cele de pe Magheru nu am auzit prea multe vorbe de laudă, iar un şofer de taxi mi-a spus despre ele că seamănă cu un schelet de peşte). Cred că, în timp, o să mai învăţăm şi o să ne creăm şi noi tradiţia noastră, chiar dacă va fi mai ostentativă.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.