George BANU
„Are ceva bun și online-ul ăsta” – observații pe marginea Festivalului Național de Teatru, ediția 2020
George BANU„Online-ul ăsta“, cînd e corect realizat și nu deteriorează spectacolul, se definește printr-o natură dublă, aceea de prezență/absență.
» Citește tot
Exiluri interioare, un oratoriu profan
George BANUNoi ne eram necesari unii altora, spectatori și actori, mai mult ca în vremurile obişnuite.
» Citește tot
De Chirico şi Modigliani, faţă în faţă
George BANUTăcerea domneşte la De Chirico şi mişcarea este exclusă. O lume imobilă.
» Citește tot
Măști de altundeva, măști de altcîndva
George BANUUmanitatea e azi mascată. Cînd ne vom revedea fără măștile sanitare? Căci, secrete, cele interioare nu vor dispărea odată cu pandemia.
» Citește tot
Disputa statuilor
George BANUEroilor de odinioară li se refuză gloria trecută căci victoriile de atunci nu mai pot camufla tragediile pe care le-au suscitat.
» Citește tot
Ambivalența frontierelor
George BANUFără frontiere devin „cetățean al lumii”, entitate anonimă lipsită de apartenență „frontalieră“.
» Citește tot
Boala individuală, boala societală
George BANUBoala concentrează, dar boala și accelerează. Ea procură sentimentul de urgență, iar iminența sfîrșitului suscită o febră, o incandescență.
» Citește tot
Un virus „comunist”
George BANUVirusul reconstituie cotidianul comunist. Și dacă hrana nu a lipsit, obținerea ei mi-a amintit de cozile bucureștene sau moscovite în dimineața în care, pe mai mult de cincizeci de metri, pariezienii se înșiruiau în fața unui magazin alimentar.
» Citește tot
Globalizarea virală a teatrului
George BANUNoi căutăm „teatrul peste tot”, oriunde în lume. Și astfel ne constituim într-un ansamblu securitar pe timpuri de însingurare – o consolare!
» Citește tot
Rîsul și fuga
George BANUCultura ca antidepresiv. Deseori am utilizat-o ca atare, însă, consecință a virusului, nu îmi imaginam recursul la ea ca la un medicament general prescris și adoptat.
» Citește tot