Întoarcerea hingherului metafizic

Publicat în Dilema Veche nr. 405 din 17-23 noiembrie 2011
Întoarcerea hingherului metafizic jpeg

● Mihai Măniuţiu, Opiniile unui călător nedemn de încredere, Editura Bybliotek, 2011. 

Debutat cu romanul Un zeu aproape muritor în 1982 şi autor al mai multor volume de povestiri, scriitorul „optzecist“ Mihai Măniuţiu este însă mai puţin cunoscut decît regizorul cu acelaşi nume. Cele două ipostaze artistice sînt însă complementare şi iniţiativa editurii clujene Bybliotek de a-i dedica o serie de autor (unde au mai apărut în ultimii doi ani volumul de aforisme Exorcisme, cartea de poezie În Balkanya eu şi ceilalţi demoni, precum şi reeditarea romanului din 2004 Memoriile hingherului) merită toată atenţia. Am pus între ghilimele „optzecist“ pentru că, deşi a debutat în anii ’80, iar Radu G. Ţeposu îl include în panorama sa „tragică & grotescă“ a deceniului literar nouă, Mihai Măniuţiu rămîne un scriitor atipic pentru ceea ce se crede îndeobşte a fi caracteristic prozei optzeciste. Nici textualismul, nici hiper-realismul nu-i sînt proprii cîtuşi de puţin, proza sa avînd rădăcini în onirismul şaizecist sau, şi mai departe, în suprarealismul interbelic şi în teatrul absurdului. Scria Radu G. Ţeposu: „Universul prozei e populat de fauni şi saltimbanci, de îngeri, magi, cerşetori, coribanţi, călăi, pelerini, zei, profeţi, sibile, poeţi orfici, pitici sacerdoţi, gladiatori, dragoni şi hesperide, alcătuind în totul o mitologie pestriţă, o lume fastuoasă şi niţel monstruoasă, de bîlci şi arlechinadă, dar şi de farsă grotescă. Trasă în imagini eclatante, lumea aceasta miraculoasă pare clădită pe o indeterminare ontologică...“ Rămasă fidelă acestui univers carnavalesc, proza lui Mihai Măniuţiu din al treilea său volum de povestiri a cîştigat în rafinament, a păstrat doar cîteva personaje, pe care le-a cizelat şi dezvoltat, dimensiunea alegorică şi referinţele mitologice sînt vagi, simbolistica încărcîndu-se de un echivoc benefic, iar lirismul întunecat, alternînd expresionismul cu suprarealismul, tinde în unele texte să devină autonom. „Indeterminarea ontologică“ este în continuare una din cheile acestei proze. Limbajul, jocurile şi comportamentul straniilor personaje „evoluează“ într-un univers decăzut, pervertit, întors pe dos şi hibridizat, ale cărui legi funcţionează misterios-mecanic, grotesc-absurd, halucinant-violent, în afara oricărui sens recognoscibil ca atare, ca şi cum totul ar fi repetiţia haotică şi macabră din anticamera-celulă a unui circ trashscendental. Povestirile, cu personajele, dialogurile şi atmosfera lor sînt, mai degrabă, scenarii şi situaţii decupate din acelaşi spectacol coşmaresc-oniric al unei deambulări post-existenţiale.

Proza titulară are în centrul ei cuplul antinomic al unui ghid blazat şi al unui profesor străin, arogant-excentric, „cu diplomă în ştiinţele oculte şi etnopsihologie“, călătorind printr-o „ţărişoară“ fostă comunistă grotescă şi construind, într-un limbaj aforistic preţios, tot felul de teorii ale eşecului şi imposibilităţii identităţii naţionale, ale limitei etnice, ale catastrofei şi damnării istorice ca destin. „Opiniile unui călător...“ este, de fapt, o farsă etno-psihologică, o satiră pe tema imposibilei „schimbări la faţă“ a unei naţiuni mici care nu-şi poate breveta decît sistemul de eşec, tortură şi autodistrugere – un fel de Swift & Kafka meets Cioran. „Fuga cu Henri“ este o succesiune de douăsprezece secvenţe de absurd endorfinic (simbolizînd deopotrivă căutarea şi evadarea din transcendenţă), construit cumva în oglinda lirismului hipnagogic al lui Michaux, căruia Măniuţiu îi aduce aici un omagiu explicit. „Tuşa Aglaia“, una dintre cele mai elaborate şi reuşite povestiri din carte, este o fantezie grotescă à la Boris Vian pe tema realităţii ca haos, a teatrului ca iluzie a nimicului, a lumii ca teatru metafizic dezafectat. Un taximetrist albinos o conduce pe actriţa Aglaia, împreună cu nepotul ei, afară din oraşul militarizat, în timpul unei invazii de lăcuste, în birtul unui ţigan yoghin, pentru o beţie nocturnă alături de o cîrtiţă sexuală „expertă în întuneric“ şi în „dexterităţi subterane“ (asta fiind doar jumătate din noaptea iniţiatică) – totul nefiind altceva decît ritualul purificării în vederea premierei unui spectacol coşmaresc mai pur. Povestirea „Avva Noah“ este pilda căutării fatale a Marelui Mort; iar „Vama din Elgström“ este schiţa kafkiană a unui control vamal ce glisează înspre interogatoriul unei morţi trecute.

„Întoarcerea din exil şi alte povestiri trans-transcendentale“ este un ciclu de şase texte onirice care îl au în prim-plan pe Hingherul metafizic şi paranormal, personajul de cursă lungă al lui Mihai Măniuţiu, iar ca decor – Balkanya, spaţiul situat la mijloc de Grotesc şi Absurd. Cu această ocazie, apar şi alte figuri funambuleşti: Gemenii Stan şi Bran, Gina Lollobrigida, savantul Bóbó, coreeanul Kim, Trapezistul, pictoriţa Piticul, un crocodil, Gheara...

Povestirile abundă în termeni meniţi să străpungă zidul ontologic al acestei suprarealităţi: himerismetism, depurare onirică, însomnare, extramundare, trans-transcendenţă. În povestirea „Întoarcerea din exil“, Hingherul „de umbre şi de himere“ inventează, modificînd o motocicletă cu ataş, un depurator de vise mobil, menit să asigure regresia pînă la visul originar (asemănat insulei Creatorului – aceasta fiind adevărata întoarcere din exil) ca în scenariul unui Inception psiho-metafizic regizat de Terry Gilliam: „Ăsta-i un vis şi fiecare visează visele celorlalţi, care sînt identice cu ale lui. Dar sîntem autonomi. E o multiplicare de patru cu patru, dacă nu şi mai mult. O să trebuiască să ne trezim de cel puţin şaişpe ori, succesiv, ca să avem cea mai mică şansă să ne trezim“. Dacă în povestirea „În carantină“ se pune la cale experimentul unei autohipnoze pentru dezlegarea „misterului lipsei de sens“, în „Parfumul“, Hingherul nu mai depurează visele, ci le vînează pe cele rele cu ajutorul unui dispozitiv (amintind de cel din „Colonia penitenciară“) menit să capteze şi să distrugă coşmarurile: „Cu răbdare de bătrîn chinez, înfigea ace şi piuneze şi cuie, unele cu vîrful în sus, altele cu vîrful în jos, sute de afurisite de ace şi piuneze şi cuie, în compoziţii savante sau, mai degrabă, lipsite de orice sens, în jurul patului, pe covor, schiţînd reţele de linii frînte, aglomerări de puncte, ori mici vîrtejuri curbe, şi alcătuind parcă din arabescuri de nichel, de oţel şi de rugină, un fel de hartă în miniatură – o cale lactee cu tot atîta înţeles cît Calea Lactee“. Scena de „hinghereală“ onirică este poezie pură. Atrase cu ajutorul luminii unei lumînări, coşmarurile intră, rînd pe rînd, în capcana expertului în „volatil şi subtil“: „Pe suprafaţa plasei de păianjen, alburie, se răsfrîng, filigranate, razele anemice ale flăcării de lumînare; sau, mai degrabă, sub plasă, pe covor, printre sutele de cuie, de bolţuri, de piroane, fojgăie fosforescente, minuscule luminiţe tremurătoare, ca nişte licurici de jar. Pălesc, dispar, ici-colo par să mai pîlpîie un pic...“ Dar aceasta nu este singura scenă memorabilă vizual. În povestirea „Mama Luz“, care este un episod de absurd gore, de suprarealism horror, poate cel mai violent şi totodată liric text din volum, o femeie bandajată execută în delir piruete pe un covor de sticlă pisată care o transformă într-o „mumie descusută“ sîngerînd şi desfăcîndu-se în franjuri. În „Anul şobolanului“, povestea evadării într-un paradis în negativ, un empireu cu fîşii paralele de beznă deosebite unele de altele şi infinite portaluri de întuneric, un personaj bîjbîie prin înţepăturile de ţînţari ca şi cum ar „înainta prin straturi de aer uşor acid“. 

Alternînd onirismul cu suprarealismul şi absurdul cu grotescul, literatura lui Mihai Măniuţiu se încadrează undeva pe filiera teatrului ionescian şi a lirismului naumian, în acea zonă a aproximării inexprimabilului, unde totul este deopotrivă morbid şi feeric, impur, obscur şi ezoteric. Nu găsesc nici un motiv pentru care scriitorul să rămînă în umbra regizorului.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Amenda primită de o pensionară din Brașov pentru că a plantat flori în grădina blocului. „Este anormal ce se întâmplă”
Poliţia Locală Braşov a dovedit exces de zel în cazul unei femei de 76 de ani care a plantat câteva flori în zona verde a blocului în care locuia, potrivit bzb.ro.
image
Nike și Adidas, bătute de niște fete fâșnețe: invenția unei companii elvețiene fascinează lumea FOTO
Giganții de pe piața încălțărilor de alergare au înregistrat un eșec rar după un maraton major. La Boston, primele trei locuri din clasamentul feminin au fost ocupate de atlete care au purat alte mărci.
image
Joaca de-a vremea. Posibila cauză a inundațiilor catastrofale din Dubai, ploaia artificială VIDEO
Despre „însămânțarea norilor” se vorbește de mult timp, iar tehnica este folosită în multe țări care au probleme mari din cauza secetei. Sunt voci care spun că vremea ciudată din Dubai este legată de ploaia artificială creată acolo pentru a mai îmblânzi vremea.

HIstoria.ro

image
Justiția în România secolului al XIX-lea
Evoluția Ministerului Justiției urmărește, în linii mari, evoluția administrației autohtone, dar și pe cea a societății românești, în ansamblul său.
image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.